Zvonoteca

# Zice că s-a deschis o patiserie nouă în buricul Zalăului, într-un loc în care până mai ieri, colcăiau păienjenii şi praful. Reamenajat cu gust şi total schimbat, spaţiul arată ceva mai uman decât îl ştiam înainte, ca să nu mai spunem că dacă te loveai cu ochii de el cădeai subit în depresie. Produsele par a fi de calitate, însă testul de rezistenţă este cel al timpului, fireşte. Vânzătoarele sunt excesiv de amabile, gama de produse nu dă pe-afară dar pentru început, merge. Că tot suntem la acest capitol, ar fi bine dacă ar mai exista cel puţin un distribuitor de încheţată la cornet în afară de cei doi de pe “centru”, cei pe care îi ştim. Problema nu e neapărat numărul acestora ci faptul că vând acelaşi sortiment cu gustul etern, comun şi comun…ist.

# Faptul că unii n-au văzut – scuzaţi – rahatul de pe străzile din centrul Zalăului, răsărit falnic din gurile de canal cu ocazia ploii de zilele trecute, nu e de mirare. Dar nici simţul olfactiv al acestora n-a fost agresat de mirosul care persistă, iată, de două zile pe multe din străduţele plouatului Zălau! Asta chiar ne miră, sincer! Or zice că au nasul înfundat. Aşa o fi, că la câte îs înfundate în oraşul nostru, nişte nasuri în plus acolo, şi alea de ceară, nu mai contează.