Zvonoteca

# Mare-i nesimţirea în rându’ unor şoferi şi mulţi nervi pot provoca mămicilor care vor să-şi plimbe copiii cu cărucioru’ pe trotuar, şi nu pot. Nu pot pentru că, mai nou, mai ales în zona pieţei centrale, pe trotuarele pe care tre’ să circule oaminii, îs parcate maşini. Bine că parcarea subterană e moca şi stă goală că … şoferii tot se înghesuie pe trotuar, se înjură unu’ pe celălalt şi pe deasupra încurcă la greu circulaţia în zonă. Noroc cu băieţii de la comunitară care, ce-i drept, stau pe baricade şi ard cu amenzile tot ce prind. Mai poftiţi pe trotuare, că e nevoie de bani la Primărie, ca de aer.

# Revenim la roşiile din hală. După ce ne-am lămurit cu cele ţuguiate, lăudate şi cu chimicale umflate, un nou soi arătos a invadat tarabele. Roşia-ţeapă. Frumoasă, un pic diformă aşa. Nu perfectă, exact cât să fie capabilă să fraierească clientul. Preţul, şi el excelent: 3 lei acolo… sau puţin peste, pe kil. Iei roşiile, alergi până acasă bucuros, cu frumuseţile în sacoşă şi pe când să făureşti salata, bagi cuţitul în ele şi buum, se năruie şi pofta de mâncare şi încrederea în unii comercianţi din hala zălăuană. Roşia cea frumoasă, care pare ea „ţărancă autohtonă”, aşa, şi nu turcoaică sau olandeză, e pe dinăuntru tare ca pietroiu’, verde, albicioasă, ca de plastic. Gustul, asemenea. Prin urmare, nu vă lăsaţi păcăliţi de roşia tip ţărăncuţă, la preţ mic şi bun. Nu e decât o ţeapă şi mai ordinară decât verişoara cu ţugui, prezentă încă şi ea, pe tarabe.