Poluarea face mai multe victime decât COVID-ul

Numărul victimelor pe care poluarea le face în România într-un an este mai mare decât cel al victimelor provocate de COVID, iar dacă pentru COVID s-au cheltuit bani „extraordinar de mulţi” şi s-au luat măsuri drastice, pentru poluare nu se face aproape nimic, spune şeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, care cere ca o strategie anti-poluare să fie adoptată cu prioritate în CSAT, pentru că este o problemă ce ţine de siguranţa naţională, transmite Digi24.

„Nu avem echipamente şi asta ne ţine destul de mult, nu putem da un răspuns cetăţeanului, nu putem surprinde infracţiuni de mediu”, a acuzat şeful Gărzii de Mediu arătând cu ce se confruntă în activitatea pe care o desfăşoară.

„Pentru COVID am pus în mişcare forţe, am cheltuit bani extraordinar de mulţi, am ţinut lumea în case, pentru poluare aproape nu facem nimic. Nu sunt bani, nu sunt forţe, nu sunt ministere care să lucreze în comun, dar numărul victimelor este mai mare la poluare”, susţine Octavian Berceanu. „Amprenta pe care o presupune poluarea de mediu este mult mai mare. Daunele sunt mai mari decât daunele de la COVID, dar nimeni nu vorbeşte despre asta, pentru că ne scade foarte mult productivitatea în muncă, avem daune în ceea ce priveşte PIB-ul nostru din cauza poluării şi nimeni nu vorbeşte despre asta”, a continuat şeful Gărzii de Mediu.

Cum acţionează mafia deşeurilor în România

Şeful Gărzii de Mediu a vorbit, vineri seara, la Digi24, şi despre ultima sa acţiune în teren, cea de la Săruleşti. El spune că în comerţul ilegal cu feroase şi neferoase care se desfăşoară acolo, acţionează de fapt grupuri sau structuri de crimă organizată.

Acesta a arătat că „pe aceste structuri, care au o activitate febrilă de ceva ani de zile, se pot ataşa importurile ilegale de deşeuri”, notează sursa citată.

„Avem o structură care dirijează deja în mod ilegal deşeuri în ţară. În momentul în care tu aduci deşeuri ilegale în România, ei sunt structura care îţi preiau aceste deşeuri şi te scapă de ele. Vreau să desfiinţăm aceste structuri, să nu mai existe un fel de pod pentru cei care se ocupă de importul ilegal de deşeuri”, a explicat Octavian Berceanu.

„Revenind la partea de infracţionalitate, oamenii aceştia (din Săruleşti – n.r.) doar prestează nişte servicii pentru alţi oameni din proximitate care le aduc camioanele acestea cu marfă, cu maşini de spălat, cu televizoare, maşini, camioane, autobuze, fel şi fel de lucruri, pe care ei le dezmembrează şi de aici rezultă nişte produse: fierul vechi care merge şi e comercializat tot aşa, pe o piaţă neagră, cablurile care conţin cupru, de exemplu, care sunt incinerate şi turnate în lingouri şi vândute pe piaţa neagră; mai rezultă nişte produse din dezasamblarea vehiculelor care nu sunt valorificate, sunt incinerate sau aruncate aiurea pe câmpuri. Volumele sunt enorme, mii de metri cubi, mii de tone şi nu se descompun decât în mii de ani aceste produse pe care le aruncăm în pământ”, a subliniat Octavian Berceanu.

„Poţi să faci această economie circulară să funcţioneze şi legal, dar nu au vrut, până acum, pentru că banii negri rezultaţi au, tot aşa, nişte proporţii foarte mari”, a adăugat şeful Gărzii de Mediu.

Acesta a dat şi un exemplu: un camion de cupru de 5 tone valorează cel puţin 30.000 de euro, informează Digi24.

Reţele interconectate. Axa traficului cu deşeuri

Şeful Gărzii de Mediu spune că în teren acţionează, de fapt, nişte reţele „foarte bine conectate unele cu altele”.

„Sunt nişte camioane care tot pleacă de acolo (…) Există un comerţ. De exemplu, în Săruleşti se fac actele pentru cablurile arse în Sinteşti, lângă Bucureşti. Când am spus că am dat acolo amenzi, am vizat în primul rând firme. Pentru 6 companii din Săruleşti ieri a fost retrasă autorizaţia de funcţionare. De ce? Pentru că facilitau un astfel de comerţ la limita legii”, a arătat Berceanu.

„Dacă ne uităm pe hartă şi tragem o linie, vom vedea o axă: Constanţa – Săruleşti – Sinteşti – Strehaia, până în graniţa cealaltă, cu Serbia, cu Ungaria”, a indicat Berceanu. Pe această linie sunt nişte localităţi în care sunt firme care au acelaşi obiect de activitate şi este o întreagă ţesătură între aceste companii. E o piaţă neagră a deşeurilor, a fierului vechi, a cuprului şi a altor produse care în mod normal ar trebui să intre în economia circulară, a arătat Berceanu.

„Aceste deşeuri vin din ceea ce ar trebui să fie contorizat în economia circulară, ceea ce ar trebui să reprezinte banii decontaţi de la diverse organizaţii cu care producătorii de produse şi deşeuri, de ambalaje, sunt conectaţi, bani care în loc să se rostogolească la vedere, de fapt sunt înmormântaţi în economia neagră, ajung în altă parte”, a detaliat şeful Gărzii de Mediu.

Importurile de deşeuri: jumătate din tabelul lui Mendeleev

„Nu există zi să nu se încerce pătrunderea în ţară, sub o formă sau alta, mascată, voalată sau făţişă, cu deşeuri pe la punctele de frontieră ale României. Multe dintre aceste deşeuri au alte etichete, alte anexe completate, produse second-hand, textile second-hand, care nu vor ajunge nicăieri să fie vândute. Dacă mergem lângă gropile ilegale, lângă Craiova sau chiar lângă Bucureşti, vedem ca nişte straturi, aşa, pe terenuri: textile – 4 centimetri, PET-uri – 3 centimetri, fier vechi – 2 centimetri. Mergem pe malul râurilor din jurul marilor oraşe şi aşa arată profilul de sol”, a spus Berceanu.

De ce este România o ţintă pentru exporturile de deşeuri ale altora? Pentru că neutralizarea unei tone de deşeuri aduse din import costă cam 500 de euro. La noi, o arunci pe groapă. Cât ai plăti dacă o arunci legal pe groapă? Te costă cam 60-70 de euro. Dacă o arunci într-o margine de sat, într-un râu, într-o balastieră şi apoi o acoperi cu pământ, câştigi deja o parte din suma pe care ai fi trebuit să o dai pentru neutralizarea legală, a arătat Octavian Berceanu.

Acesta crede că un mai bun control asupra importurilor de deşeuri în România s-ar putea face prin reducerea punctelor vamale. În plus, România nu are nici scannere funcţionale pentru depistarea lor. Un proiect de achiziţionare a unor astfel de instrumente, cu finanţare externă, s-a lovit de legislaţia şi birocraţia din România: doar vama are dreptul să utilizeze aceste scannere.

Ameninţare la adresa securităţii naţionale

”Suspiciunile în legătură cu containerele care forţează graniţa ţării sunt mult mai multe. Unele dintre aceste deşeuri importate sunt periculoase şi sunt amestecate printre lucruri care ar trebui să ajungă în magazine – în faţă ai aparatură electrocasnică, în spate ai tocătură de electrocasnice şi acolo ai jumătate din tabelul lui Mendeleev. Îţi trebuiesc nişte mii de ani ca să fie neutralizate în mod natural în sol”, a afirmat Octavian Berceanu.

„Atât de mare este presiunea, şi externă, şi internă, cu deşeuri, vizavi de lege şi de sănătatea oamenilor, încât noi ar trebui la ora asta să avem o strategie extraordinar de bine dezvoltată pe combatere a infracţionalităţii de mediu – şi nu mă refer doar la deşeuri, mă refer şi la poluare – , iar acestă strategie ar trebui să fie printre primele cinci strategii care să fie aprobate în CSAT, pentru că murim cu zile din cauza poluării”, a adăugat Berceanu.

Garda de Mediu nu a fost proiectată pentru acest nivel şi pentru acest tip de activitate (importurile de deşeuri), care categoric este o ameninţare la adresa securităţii naţionale, nu încape absolut nicio îndoială vizavi de magnitudinea acestei ameninţări, a insistat Octavian Berceanu.

„Avem o tensiune maximă la graniţele României? Vorbim de conflictul din Ucraina sau de conflict militar în altă parte, dar nu ne uităm la faptul că ne intră aceste deşeuri în România şi înseamnă mortalitate, înseamnă distrugerea mediului, distrugerea calităţii vieţii, pierderi de bani fantastice pentru noi, pentru că trebuie să reparăm peste 10 ani sau 20 de ani ceea ce facem greşit acum (…) Avem structuri de crimă organizată pe zona de mediu, de deşeuri, care deja au activitate în România. Avem nevoie de mai mulţi oameni, clar, avem nevoie de mai mulţi procurori pe mediu, care să priceapă ce înseamnă această ameninţare puternică”, a arătat Octavian Berceanu.

Un RCA pentru companiile de mediu

Octavian Berceanu a menţionat, de asemenea, şi ideea de a introduce un RCA de mediu pentru companiile care au un impact asupra mediului şi care nu au absolut nicio asigurare atunci când produc accidente, conform Digi24.

„Odată introduse aceste deşeuri pe teritoriul României nu le mai poţi scoate, trebuie să te descurci cu ele şi ce putem face, dacă noi nu avem tehnologie? Ce putem face decât să le depozităm? Asta, în cazul fericit în care le descoperim, dar dacă ele sunt introduse ilegal în ţară, atunci cel care le-a introdus are tot interesul să scape de ele, să nu fie găsite, să nu urmeze o anchetă. Şi atunci, unde credeţi că le găsim? Băltind în pânza freatică”, a arătat şeful Gărzii de Mediu.

Acesta a explicat că un transport de deşeuri poate fi întors când este depistat în zona liberă a portului, dar dacă sunt deşeurile depozitate undeva, într-o groapă de gunoi, nu mai ai dovada provenienţei lor şi asta şi urmăresc cei ce se ocupă de business-ul ilegal de deşeuri.

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro

Alte articole

Leave a Comment