Începând din această săptămână, atât angajatorul, cât şi angajatul vor trebui să ia seama la noile prevederi ale Codului muncii, dacă nu vor să se aleagă cu amenzi uriaşe ori chiar să ajungă după gratii. Guvernul şi-a angajat, în data de 8 martie, răspunderea în Parlament asupra proiectului noului Cod al muncii. Opoziţia a depus ulterior o moţiune de cenzură, care a fost respinsă. Prin urmare, noile prevederi în vigoare majorează perioada de preaviz, introduc agentul de muncă temporară şi înăspresc sancţiunile pentru munca la negru, angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale.
Munca la negru = închisoare
Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Teritorial de Muncă Sălaj, doar la nivelul judeţului nostru au fost depistate, în cursul anului trecut, în medie lunar, circa 20 de persoane muncind la negru la diferiţi angajatori. Începând de luni, însă, astfel de încălcări ale legii le vor aduce ambelor părţi implicate amenzi usturătoare ori chiar pedepse cu închisoarea. Conform noilor prevederi din Codul muncii, primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art.16 alin.1, va pedepsi angajatorul cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. De asemenea, angajatorii riscă să fie sancţionaţi în cazul în care nu respectă obligaţia de a ţine evidenţa muncii sau dacă angajează fără cerificat medical, amenzile variind de la 1.500 la 3.000 de lei, aceeaşi pedeapsă fiind prevăzută şi în cazul nerespectării prevederilor privind înregistrarea demisiei salariatului. Nici angajatul nu mai este scutit de sancţiuni, prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă pedepsindu-se cu amendă de la 500 la 1.000 de lei.
Noua legislaţie a muncii a introdus şi răspunderea penală a angajatorului. Şi anume, primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală. Totodată, refuzul repetat de a permite accesul în spaţiul unităţii a inspectorilor de muncă sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate îi poate aduce agentului economic închisoarea de la şase luni la un an sau amendă penală.
Perioada de preaviz, prelungită
Modificări au fost făcute şi în cazul perioadei de preaviz. Astfel, în cazul concedierii pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului perioada de preaviz este de 20 de zile lucrătoare, tot 20 de zile lucrătoare se numără şi în cazul demisiei salariaţilor cu funcţii de execuţie şi 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de conducere. Termenul de preaviz ce trebuie acordat de angajator este extins la minimum 20 de zile lucrătoare, iar, în cazul concedierilor colective, în cadrul stabilirii ordinii de prioritate la concediere vor prevala criteriile profesionale.
În privinţa perioadei de probă, aceasta va putea avea o durată de cel mult 90 de zile calendaristice în cazul funcţiilor de execuţie şi 120 de zile calendaristice pentru funcţii de conducere. Perioada maximă în care se pot face angajări succesive de probă este de 12 luni. Totodată, angajatorii au obligaţia legală expresă de a informa salariatul cu privire la fişa postului.
Munca suplimentară, compensată cu zile de concediu
O noutate ce intră în atenţia angajatorului este stipulată în articolul 119, alineat 3, în sensul că, în perioadele de reducere a activităţii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni. De asemenea, prin modificările adoptate se elimină restricţiile privind posibilitatea angajatorului de a apela la agenţii de munca temporară, pentru executarea sarcinilor precise şi cu caracter temporar cu anumite excepţii, expres prevăzute de lege. În plus, s-a mărit perioada de încheiere a contractului individual de muncă cu durată determinată, de la 24 la 36 de luni.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu va putea depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, iar munca suplimentară va trebui compensată prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În cazul în care programarea concediului de odihnă se face fracţionat, angajatorul are obligaţia să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
Spor de noapte majorat
O veste bună pentru angajaţi este că sporul pentru lucrul pe timp de noapte creşte de la 15 la 25 la sută din salariul de bază, asta dacă timpul lucrat reprezintă cel puţin trei ore de muncă de noapte. În plus, din noua legislaţia muncii au fost eliminate condiţiile privind durata cursurilor şi stagiilor de formare profesională efectuate la iniţiativa angajatorului ce permiteau în unele cazuri recuperarea costurilor de către angajator, astfel încât în viitor angajatorul şi salariatul vor avea libertatea de a stabili prin act adiţional la contractul individual de muncă, drepturile şi obligaţiile acestora privind cursurile şi stagiile de formare profesională.
Totodată, a fost modificată restricţionarea angajatorului în privinţa efectuării de noi angajări pe o perioadă de nouă luni de la data concedierilor colective.
Astfel, în termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă. Odată cu aplicarea noilor prevederi din legislaţia muncii, sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen, radierea acestora constatându-se prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.