Mămicile din Sălaj – campioane naționale

Deși cu un procent relativ mic, Sălajul este județul cu cel mai mare procent de femei  (fertile) care au decis să devină mămici anul trecut. Cel puțin aceasta este statistica valabilă pentru 2020 – unul dintre cei mai grei ani, din toate punctele de vedere, din ultimele decenii. Ultima statistică a INS transmisă la solicitarea hotnews.ro  arată că anul trecut, în România, s-au născut cei mai puțini copii din ultima sută de ani. Cele mai puține nașteri au fost în Tulcea (puțin peste 1.500), iar cele mai multe în București, arată datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Dacă luăm în calcul populația feminină fertilă (cea cu vârsta de 15 – 49 de ani), județul cu cea mai mică pondere a mămicilor a fost, în 2020, Caraș-Severin, unde puțin peste 3 la sută din populația feminină fertilă a adus pe lume un nou-născut. Cel mai mare procent din țară, referitor la femeile fertile care au decis să devină mămici a fost anul trecut în județul Sălaj, procentul fiind de 5,66 la sută. Comparativ, Clujul a avut, anul trecut un procent de 3,81 iar Bihorul 4,28. În perioada 1947-1955, natalitatea a înregistrat în România valori ridicate, în mare parte datorită fenomenelor de recuperare a căsătoriilor și a nașterilor amânate. Ratele de natalitate au crescut de la 23,4 născuți-vii la 1.000 de locuitori (1947) la 25,6 născuți-vii la 1.000 de locuitori (1955) fără a atinge nivelul ratelor din perioada antebelică (30 – 35 născuți-vii la 1.000 de locuitori). În martie 2020, lună în care carantina a ținut românii în case, procrearea a fost la înălțime, dacă ne uităm la numărul nașterilor din luna decembrie 2020. Specific României înainte de 1990, era faptul că majoritatea nașterilor aveau loc în cadrul căsătoriilor (97 la sută) iar în 4 din 5 căsătorii în cadrul primei căsătorii. Începând cu anul 1992 s-a produs o creștere a numărului de nașteri în afară căsătoriei, proporția lor progresând de la an la an. Înainte de 1990, din 100 de copii născuți, doar 3 erau în afara căsătoriei. În 2019, din 100 de nașteri, peste 30 erau înafara căsătoriei. Deși mulți spun că în mediul rural tradiția își spune cuvântul,  lucrurile stau aici cel mai prost din acest punct de vedere: cea mai mare parte a copiilor născuți în afară căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2 la sută). Diferența dintre vârstă medie la prima căsătorie și vârstă medie la prima naștere a înregistrat un proces de diminuare (de la 0,6 ani în 1980 la zero ani în 2010), ceea ce arată o schimbare de comportament demografic. Astfel, momentul conceperii copilului tinde să preceadă momentul căsătoriei. Desigur că aceste diferențe între vârstă medie la prima naștere și vârstă medie la prima căsătorie, și mai ales diferența negativă, frecvent întâlnită după 2003, se datorează și creșterii ponderii nașterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obținerea vârstei medii la prima căsătorie, deși contribuie la obținerea vârstei medii la nașterea primului copil. Îngrijorător pentru demografie este faptul că peste 70 la sută dintre cupluri au declarat, înainte de întocmirea acestor statistici, că nu își doresc deloc copii. În Sălaj, anul trecut s-au născut 2.400 de copii, în timp ce numărul deceselor a fost de aproape 3.300.

 

Alte articole

Leave a Comment