Pandemia de coronavirus a impus petrecerea unui timp mai îndelungat în propriile locuinţe, astfel încât, la nivel mondial, oamenii au acordat mai multă atenţie spaţiului în care locuiesc. Situaţia locuinţelor din România era problematică încă din anii 2000-2010, în ţara noastră locuinţele fiind cele mai mici şi mai aglomerate din Europa, iar stiuaţia nu pare să se fi schimbat foarte mult în ultimul deceniu, potrivit unei analize efectuate de agenţia imobiliară Blitz.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, la nivelul anului 2019, suprafaţa locuinţelor noi livrate în România a fost cea mai mică din ultimii 20 de ani: 63 mp. Mulţi tineri, grosul cumpărătorilor de locuinţe noi, s-au orientat către programul Prima Casă care plafonează bugetul de achiziţie a unei case noi, prin urmare dezvoltatorii au construit locuinţe conform bugetul aprobat de program, reducând suprafeţele.
Astfel, dacă acum 10 ani, în timp ce suprafaţa medie în EU28 era de 42,56 mp per locatar, România înregistra cel mai scăzut indicator de locuire la capitolul suprafaţă per capita, de 20 mp. În prezent, acest indicator este ceva mai mare, dar în continuare românii locuiesc în cele mici şi cele mai aglomerate locuinţe, la o valoare medie de 24 mp de spaţiu de locuit de persoană.
La nivelul Uniunii Europene, cea mai mare valoare a acestui indicator o are Cipru şi cea mai mică – România, iar diferenţa dintre acestea este de 34 de mp, conform analizei Blitz. În topul ţărilor cu valori peste medie se află Franţa (53 mp), Germania (53) şi Danemarca (77 mp).
Suprafaţa locuinţei per membru de familie este principalul indicator al confortului unei locuinţe. Acest confort este dat de suprafaţa totală (m2) raportat la numărul de locatari.
Explicaţia ar putea fi suprafaţa medie a unei locuinţe, raportată la numărul de locatari, care este de 102,3 mp la nivelul întregii Uniuni Europene. Suprafaţa medie utilă a unei locuinţe variază de la 46,9 mp în România la 156,4 mp în Cipru.
• Rata de Aglomerare a Locuinţelor
Suprafeţele mici ale locuinţelor dau ca rezultat o rată de supraaglomerare mare. În România aceasta este de 52,3%, cea mai mare dintre ţările Uniunii, depăşind de trei ori media de 16,9%, potrivit Eurostat. România este urmată la acest capitol de Polonia (44,2%) şi Bulgaria (43,3%).
Rata de supraaglomerare este definită ca procentul populaţiei care trăieşte într-o locuinţă supraaglomerată, iar o persoană este considerată că trăieşte într-o casă supraaglomerată, dacă aceasta nu are la dispoziţie un număr minim de camere egal cu o cameră per cuplu în gospodărie, o cameră pentru fiecare persoană în vârstă de 18 ani, sau, mai mult, o cameră per pereche de persoane singure de acelaşi sex între 12 şi 17 ani; o cameră pentru fiecare persoană cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani, care nu este inclusă în categoria anterioară; o cameră pentru perechea de copii sub 12 ani.
Cătălin Priscorniţă, CEO al agenţiei imobiliare Blitz, ne-a declarat: „În special în ultimul an, în perioada pandemiei, românii au devenit mult mai conştienţi de importanţa confortului în spaţiul de locuit. Fiind puşi în faţa unei noi realităţi în care munca de acasă a devenit normă, mulţi au realizat că actuala locuinţă nu poate satisface aceste noi nevoi, iar astfel a aparut necesitatea orientării către un spaţiu mai mare. Din solicitările primite la agenţie, putem spune că această tendinţă se va menţine şi pe viitor”.
• Suprafaţa Minimă Necesară
Pornind de la aceste realităţi, o Strategie Naţională a Locuirii care să stipuleze suprafeţe minime de locuire a fost mai mult decât necesară, conform agenţiei Blitz.
Reprezentanţii Blitz susţin că toţi arhitecţii din România trebuie să ţină cont de Legea Locuinţei (Legea nr 114/1996), care prevede tipurile de locuinţe, iar în anexa legii există stipulate suprafeţele MINIME pentru fiecare funcţiune în parte – cameră de zi (living), loc de luat masa, bucătărie, dormitoare şi spaţii de depozitare.
„Astfel, conform tabelului preluat din această anexă, se poate observa că suprafeţele nu sunt conforme standardelor contemporane la care se aşteaptă majoritatea, ci sunt suprafeţe MINIME în funcţie de spaţiu, şi de numărul de persoane din care este compusă familia”, arată analiza agenţiei imobiliare.
Totodată, datele Blitz arată că la aceste suprafeţe minime ar trebui adăugate spaţiile de depozitare sau cele adiţionale pe care vrem să le adăugăm fiecărei camere.
De exemplu, dacă vrem şi un birou în dormitor ar trebui să adăugăm spaţiul aferent biroului (2 m) la suprafaţa minimă, un dressing adaugă şi el un necesar de spaţiu de 2-3 mp, o zonă de luat masa în zona de living cere, de asemenea, un spaţiu suplimentar.
Cătălin Priscorniţă a explicat: „Legea nu a mai fost actualizată de mult timp şi nu sunt luate în calcul dotări care, în ultima vreme au devenit un standard de confort, cum ar fi centrala termică murală sau electrocasnicele mari de tipul maşina de spălat vase sau uscător de haine. De fiecare dată când ne consiliem clienţii în alegerea locuinţei potrivite, le atragem atenţia asupra faptului că alegerea unei locuinţe este un proces complex, iar partea estetică trebuie să se îmbine armonios cu cea funcţională pentru a sigura un confort optim pentru locatari.”
Ca regulă generală stabilită prin lege, fiecărei persoane ar trebui să-i revină un volum de locuit de circa 15 metri cubi, prin lege reglementându-se inclusiv înălţimea încăperilor care trebuie să fie de minimum 2,55 metri. În privinţa holurilor, spaţiilor de circulaţie, acestea trebuie să aibă o lăţime de minim 1,20 metri.
Agenţia imobiliară Blitz îi sfătuieşte pe cei care sunt în căutarea unei noi locuinţe sau cei care au în plan să construiască o locuinţă să se orienteze către spaţii mai generoase care să asigure confortul minim, ţinând cont de suprafeţele minime pentru numărul membrilor de familie care vor locui în noua locuinţă.
Analiza susţine că la nivel global, este imperios necesar să se construiască noi locuinţe şi o regândire a planurilor şi a spaţiilor locuinţelor astfel încât acestea să asigure un confort mai mare.
(Articol preluat din Revista BURSA Construcţiilor)
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
