Dramele nevăzute ale Sălajului: sute de copii cresc fără “mama și tata” în preajma lor

Situația copiilor care cresc fără a-i avea pe părinți alături este, de cele mai multe ori,  dramatică. Dacă un adult reușește cu greutate să se descurce și să combată cu rezultate vizibile efectele singurătății, unui copil, cu cât este mai mic, cu atât îi este mai greu, de cele mai multe ori imposibil acest lucru. Chiar dacă în aproape toate cazurile acești copii au, fizic, pe cineva lângă ei, fiind vorba de bunici, frați mai mari, rude apropiate sau alte categorii de persoane în grija cărora au fost lăsați, nimeni și nimic nu poate înlocui cu deplin succes prezența mamei sau a tatălui în viața și dezvoltarea lor. Părinții acestor copii trec și ei, la rândul lor, prin adevărate drame. Departe de casă, de copii lor, asistă de la distanță la progresele pe care aceștia le fac, dar mai ales trăiesc sub tristețea apăsătoare că nu le sunt alături la greu, mai ales acum, într-o perioadă de o dificultate fără precedent, cauzată de pandemie.

Mulți dintre părinții acestor copii nu-i pot vedea sau nu pot fi alături de ei nici cu ajutorul tehnologiei, pentru că în comunele ori satele în care acești copii cresc alături de bunici ori rude, nu există conexiune la internet ori, dacă există, copiii nu au telefoane inteligente sau laptopuri, pentru a putea avea acces la aplicațiile respective. Nici Sălajul nu face excepție din această statistică tristă; sute de copii din orașele sau comunele sălăjene își trăiesc anii copilăriei departe de părinții lor; mai mult, în vreme de pandemie, când viețile celor mici se schimbă odată cu măsurile luate de autorități, lipsa părinților își pune în foarte multe din cazuri o amprentă ce poate avea consecințe serioase chiar și după ce aceștia cresc și devin majori.

541 de copii din Sălaj cresc fără a-i avea alături, fizic, pe părinți

Puţini dintre sălăjenii plecaţi la muncă în străinătate și nevoiți să-și lase copiii în grija altor persoane ştiu că, potrivit legislaţiei în vigoare cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului, au obligaţia de a notifica plecarea la muncă dincolo de granițele țării. Astfel, părinţii care intenţionează să plece la muncă în străinătate şi care au în îngrijire copii minori pe care îi lasă în grija rudelor sau a celuilalt părinte, au obligaţia de a notifica Direcţia de Asistenţă Socială şi Comunitară (DASC) Sălaj sau Serviciul public de asistenţă socială din localitatea de domiciliu, cu cel puțin 40 de zile înaintea plecării; în caz contrar, aceștia riscă să fie amendați. Notificarea vine în sprijinul minorilor care sunt nevoiți să crească fără a-i avea pe părinți alături, dar şi a persoanelor care se îngrijesc de aceştia, pentru că instituţiile statului acordă sprijin direct copiilor cu părinţi plecaţi, dar şi familiilor în grija cărora au rămas minorii. Reprezentanții Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj ne-au comunicat că, în evidenţa instituţiei se află în prezent 541 de copii ai căror părinţi, unul sau ambii, sunt plecaţi la muncă în străinătate. Cifra nu este, însă, exactă. În realitate, numărul minorilor din judeţ, cu excepţia celor din municipiul Zalău, cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, ar putea fi mai mare, existând cazuri în care nici unitățile școlare, dar mai ales părinții, nu notifică autoritățile în această situație.

Dintre cei 541 copii, 63 au ambii părinți plecați, acești minori fiind în cea mai dificilă situație; 31 sunt cu unic susținător (un singur părinte, acesta fiind plecat), iar 447 au un singur părinte plecat, celălalt fiind acasă. Cei mai mulți copii care nu-și trăiesc anii copilăriei alături de părinții lor sunt în Jibou, respectiv 79 copii. În Zalău sunt 65 copii, în Crasna – 54 copii, în Nușfalău – 29, în Sălățig 27, în Bălan – 26, în Măeriște – 24 și în Mirșid 24. Dacă s-a constatat că ambii părinţi sunt plecaţi la muncă şi nu a fost desemnată o persoană în vederea delegării autorităţii părinteşti, persoanele în grija cărora au fost lăsaţi copiii sunt informate în scris cu privire la prevederile Legii 272/2004 (cel care ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja temporar, până la stabilirea unei măsuri de protecţie în condiţiile legii, are obligaţia de a-l întreţine şi, în termen de 48 de ore, de a anunţa autoritatea administraţiei publice locale în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul). De regulă, copiii cu ambii părinți plecați în străinătate, copiii cu părintele unic susținător plecat în străinătate sau copiii cu un singur părinte plecat în străinătate sunt lăsați în grija bunicilor, fraților mai mari ori a rudelor sau a persoanelor față de care copilul a dezvoltat relații solide de atașament.

Ce trebuie să faceți în situația în care plecați la muncă în străinătate iar copilul rămâne în grija altei persoane

 Părintele care exercită singur autoritatea părintească și care urmează să plece în străinătate pentru a munci, are obligaţia de a notifica acest lucru serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu. Reiterăm faptul că notificarea trebuie depusă cu cel puțin 40 de zile înainte de data plecării, iar în comunicarea scrisă înaintată biroului de asistenţă socială din localitatea de domiciliu, părinţii sunt obligaţi să specifice cu exactitate în grija cui îşi vor lăsa copilul. Astfel, aceştia vor trebui să desemneze o persoană din familie, rude până la gradul IV inclusiv, mătuşi, unchi, veri, bunici. Cei desemnaţi să se ocupe de îngrijirea minorilor trebuie să aibă vârsta de minim 18 ani şi să îndeplinească condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil. Conform legii, instanţa va dispune delegarea temporară a autorităţii părinteşti către persoana desemnată de părinţi, dar – atenție – nu mai mult de un an. La rândul său, părintele delegat va trebui să-şi exprime acordul personal în faţa instanţei, printr-o cerere care va fi soluţionată în termen de trei zile de la depunerea acesteia, iar instanţa se va pronunţa printr-o hotărâre care va cuprinde drepturile şi îndatoririle care se deleagă şi perioada pentru care are loc delegarea. Odată ce instanţa a hotărât delegarea drepturilor părinteşti, persoana desemnată de creşterea şi îngrijirea copilului trebuie să urmeze obligatoriu un program de consiliere pentru a preveni situaţii de conflict, neadaptare sau neglijenţă în relaţia cu minorul.

Unitatea şcolară are obligaţia de a transmite lista nominală a copiilor, numele şi prenumele părinţilor sau, după caz, ale părintelui şi adresa de domiciliu a acestuia. După primirea datelor, Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară, pe baza criteriilor stabilite prin lege, are obligaţia de a verifica în urma vizitelor la domiciliul copilului, dacă părintele plecat în străinătate a notificat plecarea sa, precum şi desemnarea unei persoane eligibile pentru îngrijirea copilului şi, totodată, să identifice copiii care se află în situaţii de risc de separare de familie. Persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil cu părinte/părinţi plecaţi la muncă în străinătate are obligaţia de a pune la dispoziţia Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară toate datele şi informaţiile pe care le deţine cu privire la adresa la care pot fi contactaţi părinţii în străinătate şi de a face dovada că menţine legătura cu aceştia.

Psihologii atenționează: minorii aflați în această situație se pot confrunta cu probleme emoționale cu consecințe pe termen lung

Conform unor studii de specialitate, aproape 40 la sută dintre copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate se simt singuri, 25 la sută cred că nu sunt iubiţi de nimeni, iar o treime se simt deprimaţi. Psihologii atrag atenţia că pe lângă aceste date oferite de statistici, copiii în cauză pot deveni depresivi, afecțiuni care deseori sunt foarte greu de observat și care, nedepistate și netratate, pot conduce în timp către adevărate tragedii. Conform unor studii publicate de organizaţia „Salvaţi Copiii” privind impactul migraţiei părinţilor asupra copiilor rămaşi acasă, se subliniază faptul că lipsa mamei este mai des şi mai intens resimţită de majoritatea copiilor atât pentru că aceasta este cea care se ocupă de aproape toate  treburile gospodăreşti care, în lipsa ei, revin în grija copiilor, cât şi pentru că mamele reuşesc, în general, să construiască o relaţie mai apropiată, constant întreținută și dezvoltată, cât şi o comunicare deschisă cu copiii. Concluziile studiului mai arată faptul că, în situaţia minorilor care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate, apar deseori probleme de comunicare, în special între copii şi bunici, percepute a fi cauzate de diferenţa foarte mare între sistemul de valori adoptat de fiecare, de stilul de viaţă diferit şi de capacitatea ceva mai restrânsă a celor în vârstă, de a se adapta noilor repere sociale, a stilului de viaţă actual, specific atât copiilor, cât și adolescenților.

 

Alte articole

One Thought to “Dramele nevăzute ale Sălajului: sute de copii cresc fără “mama și tata” în preajma lor”

  1. Anonim

    Daaaa !!! Asta se întâmpla din cauza celor care au condus aceasta tara de la Revoluție și pana in prezent!!! Datorita unor nemernici ca Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Iohannis!!! Nu mai vorbim de parlamentari și cei de la guvernare!!!

Leave a Comment