Ce trebuie să ştim cu privire la percheziţia domiciliară? Ce facem când vin „mascaţii” peste noi?

În fiecare zi auzim în presă sau media că au loc percheziţii imobiliare în diverse locaţii? Vezi şi Craiova: 112 percheziţii ale DIICOT pentru infracţiuni informatice „Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (D.I.I.C.O.T.) – Serviciul Teritorial Craiova, împreună cu poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate, având suportul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii şi Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă, au documentat activitatea infracţională a unei grupări criminale cu caracter transfrontalier, axată pe trei direcţii de acţiune: trafic de substanţe cu caracter psihoactiv, skimming şi fraudarea firmelor de transferuri monetare situate, de regulă, în state din centrul şi vestul Europei. Faţă de membrii grupului infracţional organizat există suspiciunea rezonabilă că au instalat fraudulos un program informatic (malware) în sistemul informatic folosit şi pentru servicii copy-shop de un agent/subagent de transferuri monetare, aflat de regulă în ţări din centrul şi vestul Europei (de ex. Marea Britanie, Germania, Austria, Belgia, Norvegia, etc.), sistem informatic pe care au ajuns astfel să-l controleze de la distanţă. Conform unui comunicat al DIICOT, astăzi, a fost declanşată o operaţiune de mare amploare, pentru anihilarea grupului infracţional organizat fiind efectuate 112 percheziţii domiciliare în România la care au participat poliţişti din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova, Bucureşti, Piteşti, precum şi lucrători de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dolj, de la Inspectoratul Judeţean al Jandarmeriei Dolj, Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova. Cu sprijinul autorităţilor judiciare franceze, au fost efectuate simultan percheziţii şi în Franţa, unde unii dintre membrii grupării desfăşurau acţiuni de skimming, în aria metropolitană Paris, iar întreagă acţiune a beneficiat de sprijinul EUROPOL.” Ne punem întrebarea:ce se întâmplă dacă vin la domiciliul meu-legal sau din greşeală? Ce drepturi am? Ce fac în concret? În următorul articol voi încerca să răspund ,că avocat penalist, la aceste întrebări 1. Când se poate dispune o percheziţie domiciliară? Codul de procedura penală reglementează în dispoziţiile art. 157 al. 1 şi 2) cazurile şi condiţiile în care se poate dispune percheziţia domiciliară. Astfel, percheziţia domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană ori la deţinerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracţiune şi se presupune că percheziţia poate conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la această infracţiune, la conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului. 2. Cine încuviinţează o percheziţie domiciliară, procurorul sau judecătorul? Percheziţia domiciliară este dispusă de judecătorul de drepturi şi libertăţi iar la baza încuviinţării unei astfel de dispoziţii trebuie să existe o suspiciune rezonabilă de săvârşire a unei infracţiuni. Cu alte cuvinte procurorul care instrumentează dosarul trebuie să aibă un minim de probe care să demonstreze şi să convingă o persoană neutră că persoană percheziţionată (suspectul/inculpatul) ar fi săvârşit o infracţiune. 3. Când chem avocatul? Se contactează un avocat specializat în dreptul penal după ce organele însărcinate să efectueze percheziţia pătrund în încăpere. 4. Ce drepturi am la percheziţia domiciliară? În practică, odată cu emiterea mandatului de efectuare a percheziţiei domiciliare pe numele persoanei percheziţionate se dispune şi un mandat de aducere la sediul Parchetului pentru declaraţii. Persoană percheziţionată trebuie să-şi cunoască drepturile ce derivă dintr-o astfel de măsură a judecătorului de drepturi şi obligaţii, în caz contar, este de recomandat că acesta să contacteze un avocat, pentru că acesta din urmă să vegheze la respectarea întrutotul a drepturilor sale. Să luăm un exemplu din practică în care persoană percheziţionată trebuie fie foarte atentă şi să demonstreze organelor de poliţie însărcinate cu efectuarea percheziţiei că anumite înscrisuri/sume de bani provin din relaţii comerciale legale. Într-o percheziţie domiciliară relativ recentă, organul de poliţie a dorit să ridice o suma însemnată de bani, considerând că această suma provine din săvârşirea unei infracţiuni, încălcându-se astfel prezumţia de nevinovăţie a persoanei percheziţionate. Trebuie să demonstrezi prin înscrisuri sumele de bani găsite în domiciliul persoanei percheziţionate (de exemplu, un extras de cont ce demonstrează o suma de bani primită că urmare a unei despăgubiri), în caz contrar aceste sume sunt indisponibilizate şi restituite, dacă e cazul, la momentul finalizării procesului. Menţiunile persoanei percheziţionate cu privire la provenienţă sumelor de bani sunt consemnate în procesul-verbal ce se va întocmi la momentul finalizării percheziţiei. Cine poate află motivele pentru care s-a dispus percheziţia domiciliară? Un alt aspect destul de important ce trebuie reţinut de către persoană percheziţionată este faptul că acesta poate obţine informaţii cu privire la motivele pentru care judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus efectuarea unei percheziţii domiciliare. Potrivit dispoziţiilor art. 94 al 1 C.proc.pen. „Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicită consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv” Aşadar , suspectul/inculpatul cu ajutorul avocatului ales poate lua la cunoştinţă de probele ce-l incriminează, urmând să-şi pregătească apărarea în funcţie de incriminările concrete aduse. Ce trebuie să cuprindă procesul-verbal de percheziţie? Activităţile desfăşurate cu ocazia efectuării percheziţiei sunt consemnate într-un proces-verbal, iar acest proces verbal trebuie să cuprindă: – numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie; – numărul şi dată mandatului de percheziţie; – locul unde este încheiat; – dată şi ora la care a început şi ora la care s-a terminat efectuarea percheziţiei, cu menţionarea oricărei întreruperi intervenite; – numele, prenumele, ocupaţia şi adresa persoanelor ce au fost prezente la efectuarea percheziţiei, cu menţionarea calităţii acestora; – efectuarea informării persoanei la care se va efectua percheziţia cu privire la dreptul de a contacta un avocat care să participe la percheziţie; – descrierea amănunţită a locului şi condiţiilor în care înscrisurile, obiectele sau urmele infracţiunii au fost descoperite şi ridicate, enumerarea şi descrierea lor amănunţită, pentru a putea fi recunoscute; menţiuni cu privire la locul şi condiţiile în care suspectul sau inculpatul a fost prins; – obiecţiile şi explicaţiile persoanelor care au participat la efectuarea parchezitiei, precum şi menţiunile referitoare la înregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate; – menţiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lăsate în păstrare; – menţiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale. Care este sancţiunea pentru încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează procedura percheziţiei domiciliare şi unde se poate contesta? Răspunsul îl avem în dispoziţiile art. 280-282 C.pr.pen. ce reglementează „Nulităţile”. În funcţie de normă legală încălcată, persoană percheziţionată trebuie să invoce neregularităţile în procesul-verbal de percheziţie, trebuie să aducă la cunoştinţă procurorului de caz şi cel mai târziu în procedura de camera preliminară trebuie să invoce nelegalitatea administrării probei . Un aspect foarte important de remarcat este faptul că neregularităţile sancţionate cu nulitatea relativă se acoperă dacă nu sunt invocate. În ce interval se poate efectua percheziţia? Potrivit art. 27 al 4 din Constituţie, percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunii flagrante. Deoarece textul din Constituţie nu defineşte expresia „în timpul nopţii”, în legea procesual penalase arată că ridicarea de obiecte şi înscrisuri, precum şi percheziţia domiciliară se pot face între orele 06:00-20:00, iar în celelalte ore numai în caz de infracţiune flagrantă sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local public. Percheziţia începută între orele 06:00-20:00 poate continuă şi în timpul nopţii. Considerăm că interdicţia efectuării percheziţiei în timpul nopţii este motivată de faptul că o acţiune a autorităţii publice, efectuată în condiţii de legalitate, nu trebuie să producă efecte nedorite cât priveşte nu numai persoană celui vizat, dar şi a membrilor familiei sale. Totodată, o percheziţie efectuată pe timpul zilei oferă mai multe garanţii în ceea ce priveşte corectitudinea, dar şi posibilitatea de depistare, găsire a bunurilor căutate. Cum mă comport la audieri după percheziţie? Dacă am hotărât să nu dau nicio declaraţie decât după ce îmi sunt aduse la cunoştinţă acuzaţiile, atunci, mă prezint în faţă procurorului de caz/organului de cercetare penală şi precizez acest lucru. Dacă doresc să dau o declaraţie, atunci trebuie să spun tot ce ştiu despre aceea fapta.

Cabinet de avocat Coltuc

av.COLTUC MARIUS

www.coltuc.ro

(P)

Alte articole

2 Thoughts to “Ce trebuie să ştim cu privire la percheziţia domiciliară? Ce facem când vin „mascaţii” peste noi?”

  1. Anonim

    n u ne-ai spus de fapt ce drepturi ai si ce intampla daca intra mascatii la tine in domiciliu si de fapt nu esti vinovat sau este o confuzie de adresa..
    cine raspunde si cum?

  2. mascatu

    Sau daca vin si de fapt nu sunt mascati……
    Sa luam de pilda situatia in care te trezesti noaptea la usa ca striga „Deschide, Politia!”, tu de buna credinta deschizi, te pune culcat pe burta si asa ramai fara televizor, calculator, bani si altele…..

Leave a Comment