Cazurile de persoane muşcate de căpuşe şi ajunse la spital continuă să fie înregistrate în Sălaj, numărul total al celor care au avut nevoie de îngrijirile medicilor, în această vară, după ce au fost muşcaţi de aceste insecte fiind de peste 300. Purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, Codruţa Puşcaş, ne-a declarat că ultimii cinci asemenea pacienţi s-au prezentat la UPU în week-end-ul trecut, având vârste între 21 – 53 de ani. A fost vorba de o femeie şi de patru bărbaţi, dar, din fericire, nicunul din ei nu a necesitat tratament în regim de spitalizare, ne-a declarat Codruţa Puşcaş.
Potrivit sursei citate, situaţiile de acest gen sunt întâlnite mai ales la finalurile de săptămână, când lumea profită de timpul frumos pentru a ieşi la picnic şi la iarbă verde.
Astfel, dacă în zilele lucrătoare persoanele care cer ajutorul medicilor după ce au fost muşcate de căpuşe sunt rare, putând fi numărate lejer pe degetele de la o mână, statistica de la finalurile de săptămână este îngrijorătoare, de-a dreptul: între cinci şi 39 de cazuri au fost înregistrate în week-endurile care s-au scurs din aprilie şi până în prezent, numărul pacienţilor fiind mare raportat la intervalul de timp în care au fost înregistrate. Trăgând linie şi adunând, finalurile de săptămână ale acestei primăveri au totalizat peste 300 de asemenea pacienţi.
Potrivit statisticilor deţinute de spitalul respectiv, pacienţii sunt atât din rândul copiilor – fiind chiar şi sugari sub 2 ani – cât şi din rândul adulţilor şi provin atât din mediul rural, cât şi din urban.
De patru ori mai multe cazuri ca în 2011
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, faţă de cele 300 de cazuri înregistrate în această vară, în întreg anul trecut doar 65 de sălăjeni s-au prezentat la medic după ce au fost muşcaşi de căpuşe. Un calcul simplu arată că numărul sălăkjenilor care au suferit asemenea înţepături este de patru ori mai mare decât în 2011, iar vara abia a ajuns la jumătate.
Atacul căpuşelor nu se întâmplă doar în judeţul nostru, ci pe întreg teritoriul României, în unele municipii/oraşe edilii luând măsuri de prevenire şi stopare a acestui fenomen. În Sălaj, doar conducerile a două oraşe – Şimleu Silvaniei şi Cehu Silvaniei – au decis să ia unele măsuri. Astfel, în urbea de Sub Măgură, administraţia locală s-a orientat pentru contractarea unor servicii de dezinsecţie unei firme specializate, în timp ce în Cehu Silvaniei echipe din cadrul Primăriei au tuns iarba din parcuri şi din spaţiile verzi dintre blocuri.
La Zalău, administraţia municipală susţine că nu există o evidenţă cum că pacienţii ajunşi la UPU sunt din municipiu sau că au fost muşcaţi pe raza municipiului. Ca urmare, nici nu se ia o măsură de stârpire a acestor insecte.
ici primarul Jiboului, Eugen Bălănean, nu este îngrijorat de problema căpuşelor. Edilul ne-a declarat că vremea căpuşelor a trecut demult şi că nu au fost cazuri de jibouani muşcaţi de aceste insecte, ca urmare nu există motive pentru a fi luate măsuri împotriva acestor insecte.
Miii de români diagnosticaţi cu Lyme
Cazurile tot mai multe de persoane care au ajuns la spital după ce au fost muşcate de căpuşe l-au determinat pe premierul Victor Ponta să ceară, în mai, specialiştilor Ministerului Sănătăţii o statistică la zi şi o soluţie prin care s-ar putea preveni aceste situaţii, precum şi contactarea bolii Lyme – transmisă de aceste insecte.
În prezent, la spitalele de stat boala Lyme este depistată greu, iar pacienţii sunt plimbaţi luni şi chiar ani de zile de la o unitate medicală la alta până la diagnosticarea corectă.
Potrivit specialiştilor, muşcătura de căpuşă este foarte periculoasă şi, netratată, poate fi chiar fatală. Boala se desfăşoară în diferite etape, care sunt fiecare caracterizate de simptome specifice – în primă fază eritem al pielii, stare de slăbiciune, dureri de picioare şi de mâini, inflamarea glandelor limfatice sau simptome de gripă; în faza a doua, pareze parţiale, poliartrită, pericardită şi nevrite precum şi tulburări ale ritmului cardiac. În ultima fază a bolii, apar modificări ale creierului asemănătoare celor ce acompaniază boli precum sifilisul sau scleroza multiplă.
Borelioza Lyme nu este recunoscută oficial ca endemică, însă răspândirea ei este reală. În România există aproximativ 8.500 de pacienţi diagnosticaţi cu Lyme, potrivit statisticilor medicale oficiale.
Protejaţi de îmbrăcăminte
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au recomandat populaţiei distrugerea, în perimetrele locuite, la nivelul spaţiilor verzi, a populaţiei de căpuşe, în cazul în care se observă şi se constată prezenţa acesteia. De asemenea, este indicată protecţia individuală (haine cu mânecă lungă, pantaloni etc) în cazul deplasării în zone cu risc şi prezentarea la medic, în cazul în care se constată prezenţa unei căpuşe fixată pe piele (atât în scopul exatragerii corecte, cât şi în vederea educaţiei pentru observarea eventuală a apariţiei unor simptome). Se recomandă prezentarea la medicul infecţionist şi dacă se constată că în jurul muşcăturii de căpuşe apare roşeaţă şi “erupţie” caracteristică borreliozei. În ceea ce priveşte borelioza, reprezentanţii MS au spus că această boală are tratament care duce la vindecare aproape întotdeauna dacă este corect recomandat şi aplicat de către medic. Borelioza poate fi diagnosticată prin probe de laborator, dar nu mai repede de două săptămâni de la muşcătura căpuşelor. Nu toate căpuşele şi nu în toate teritoriile, căpuşele sunt purtătoare ale microrganismelor borrelia.
Căpuşe tot mai multe în ultimii ani
Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sălaj atrag şi ei atenţia iubitorilor de plimbări în natură să se ferească de căpuşe, mai ales că în ultimii ani, populaţiile de căpuşe au crescut foarte mult. „Cetăţenii care ies la iarbă verde trebuie să aibă grijă să nu stea direct pe iarnă, ci pe pături şi chiar să evite anumite zone, dacă le ştiu populate de căpuşe. De asemenea, în această perioadă, este recomandat să poarte îmbrăcăminte adecvată, care să acopere în întregime corpul, la ieşirile în aer liber, mai ales în zonele împădurite”, a declarat directorul DSVSA Sălaj, Mircea Martin.
Potrivit sursei citate, căpuşele trebuie îndepărtate imediat ce sunt descoperite, iar pacientul trebuie să fie atent să le îndepărteze în întregime, deoarece doar astfel se poate preveni transmiterea unor boli: prin îndepărtarea corpului se elimină riscul de transmitere a bolilor în timp ce parazitul se hrăneşte, iar prin îndepărtarea capului se elimină posibilitatea de apariţie la nivel local a unei inflamaţii. De obicei, pacientul nu trebuie să ia măsuri suplimentare şi este suficient să îndepărteze atent căpuşa, asigurându-se că ea este completă, să dezinfecteze zona şi să se asigure că nu apare o reacţie în zona respectivă. Pentru mai multă siguranţă, însă, prezntarea la medic este indicată.
Mihaela Moldovan
