Patrick Colquhoun, englezul care a luptat pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale din Spitalul Judeţean Zalău

O serie de investiţii importante derulate la nivelul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău se leagă de numele unui englez, care, de mai bine de două decenii, se implică în îmbunătăţirea serviciilor medicale de care beneficiază pacienţii celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ.
Patrick Colquhoun are 77 de ani şi a ajuns în România imediat după Revoluţie, când fiica lui, pe atunci în vârstă de 11 ani, a văzut un documentar despre orfelinatele din ţara noastră şi i-a cerut tatălui să îndindă o mână de ajutor.
“Se întâmpla în 27 ianuarie 1990, când împreună cu fiica mea urmăream la televizor un documentar despre România. La final, s-a întors spre mine şi m-a întrebat: Tată, ce ai de gând să faci? Cuvintele acelea mi-au rămas în minte, iar în luna septembrie, am reuşit să ne mobilizăm mai mulţi prieteni şi să venim în România, la Spitalul de Copii din Oradea, cu mai multe echipamente medicale. Fratele preotului care ne-a găzduit era dintr-o localitate de lângă Zalău, el fiind cel care ne-a propus să vizităm spitalul din oraş. Prima donaţie pe care am făcut-o aici au fost două aparate de monitorizare fetală care ne rămăseseră după acţiunea de la Oradea”, îşi aminteşte englezul.

“În România, totul era îngrozitor”

sterilizareCu acest prilej s-a întâlnit cu şefii de secţii, aflând, astfel, despre nevoile specifice. “Când am făcut prima vizită în România, nu aveam planuri să revenim. Experienţa aceea ne-a schimbat vieţile şi ne-a determinat să ne implicăm serios”, mai spune Patrick.
Reîntors în Anglia, şi-a mobilizat prietenii care activau în domeniul medical, împreună cu care a decis ca într-o primă fază să se implice pentru modernizarea Laboratorului şi a Radiologiei: “În timp ce sute de organizaţii caritabile care ajutau România s-au orientat spre copii şi orfelinate, asta fiind trista moştenire lăsată de regimul ceauşist, noi am decis să ne îndreptăm atenţia spre îmbunătăţirea serviciilor oferite pacienţilor. Totul era îngrozitor. România suferise foarte mult, peste tot lumea stătea la cozi, în magazine nu găseai mai nimic, apa nu era potabilă, plus că nu curgea decât câteva ore pe zi. În spital lenjeriile de pat şi ţinutele de lucru ale personalului medical erau dezinfectatate cu hipoclorit”.

Cea mai modernă staţie de sterilizare din ţară

20161107_110557În cei 26 de ani care s-au scurs de atunci, a vizitat SJU Zalău de 77 de ori, de cele mai multe dăţi pentru a asigura aparatură medicală şi a facilita colaborarea cu spitalele din Marea Britanie. Pentru a putea oferi ajutor, a înfiinţat un ONG – Medical Support in Romania, prin intermediul căruia derulat investiţii de aproape 5 milioane de lire, printre care achiziţia de aparatură medicală pentru diferite secţii, amenajarea celei mai moderne staţii de sterilizare din ţară şi a spălatoriei. “Am intervenit pe mai multe departamente din spital, însă am insistat pe cele care deservesc întreaga unitate, cum ar fi Laboratorul, Spalatoria şi Sterilizarea”, explică filantropul.
Graţie implicării MSR, sute de lucrători din sistemul medical englez au venit ca voluntari în Zalău pentru a împărtăşi din experienţa lor, iar medici şi asistenţi medicali de aici au mers în Anglia pentru a vedea cum se lucrează în condiţii şi cu aparaturi moderne.

Reprezentantul Pacientului

20161107_110612Patrick Colquhoun este cel care a iniţiat şi proiectul “Serviciul Reprezentantului Pacientului”, primul de acest gen din estul Europei, care vine în sprijinul celor care apelează la serviciile celei mai mari unităţi spitaliceşti din Sălaj. Serviciul amintit a fost creat pe model englez şi a fost finanţat în şase din cei nouă ani de existenţă de MSR. “Fiecare spital din Anglia are, începând din 2000, un organism numit PALLS, care este la dispoziţia oricărui pacient care are o nemulţumire sau o nedumerire. Este un departament cu un rol important în cadrul unităţilor medicale, acestea din urmă fiind obligate să ia atitudine în momentul în care li se raportează o problemă”, explică englezul.
Şi-ar dori ca SRP să fie moştenirea lăsată în România de fundaţia pe care o conduce: “O organizaţie caritabilă nu poate oferi ajutor la nesfârşit, prin urmare ne pregătim retragerea. Nu înainte, însă, de a reuşi finanţarea Serviciului de la bugetul local. Ne-am dori să devină un model de urmat de către toate spitalele din România, fiind un departament ce poate contribui la strângerea de fonduri din donaţii şi sponsorizări pentru unităţile sanitare”, adaugă Patrick Colquhoun.
Mărturiseşte că s-a stăduit să schimbe imaginea pe care România şi-o formase în lume după Revoluţia din 1989: “După moartea lui Ceauşescu, România a devenit cunoscută peste tot în lume pentru problemele cu copiii şi orfelinatele. Vreau ca România să fie cunoscută pentru că a iniţiat schimbări în estul Europei, în domeniul spitalicesc, în special în ceea ce priveşte serviciile pe care le oferă pacientului prin intermediul acestui serviciu”.

Leave a Comment