CASETA DE SĂNĂTATE: Oreionul – tot ce trebuie să ştii despre această boală a copilăriei

Cotidianul “Magazin Sălăjean” şi Direcţia de Sănătate Publică Sălaj oferă cititorilor o nouă rubrică permanentă – “Caseta de sănătate”, în care cei interesaţi vor putea afla informaţii, statistici, sfaturi pe probleme de sănătate.

Cunoscut şi sub denumirea de parotidită epidemică, oreionul este o infecţie virală sistemică, frecvenţă la copii şi adolescenţi cauzată de virusul urlian (paramixovirus) cu tropism glandular şi nervos. Infecţia urliană este endemică şi specific umană. Contagiozitatea se menţine de la 6 zile înainte de debut până la 9 zile după debut, cu maximum în ultimele două zile de incubaţie. Anticorpii materni asigură protecţia în primul an de viaţă. Gravitatea bolii este mai mare în cazul persoanelor adulte. Incubaţia oreionului este de două-trei săptămâni, cu o medie de 18 zile. La sfarşitul incubatiei, pentru 24-48 de ore pot să apară simptome precum subfebrilitate, anorexie, cefalee.
Oreionul presupune creşterea în volum a glandelor salivare, mai precis a glandelor parotide localizate dedesubtul şi în faţa fiecărei urechi, şi, mai rar, a gonadelor (ovare şi testicule), pancreasul exocrin şi meningele (membrana care înveleşte creierul. Unul din trei oameni cu oreion nu prezintă inflamarea glandelor salivare, ci pot dezvolta o infecţie a tractului respirator.
Simptomele timpurii sunt destul de rare, însă pot include febra (38-40 grade Celsius), pierderea apetitului, durere, dureri de cap (în prima zi de evoluţie a bolii). Temperatura corpului este moderat spre mare, cu o durată de 3-4 zile. Inflamarea glandelor de sub şi în faţa urechilor debuteaza doar într-o parte, urmând a se extinde şi în cealaltă. Inflamaţia poate dura până la 10 zile, perioadă în care copilul are aspectul unui hamster cu mâncare în obraji. Consumul alimentelor acide sau a citricelor (suc de portocale, de grepfrut sau limonadă) pot mari discomfort, motiv pentru care se recomandă ceaiul şi apa. Alte simptome pot include durerile testiculare (la adolescenţi şi adulţi bărbati), dureri abdominale, epilepsie, gât înţepenit şi dificultăţi la înghiţire. Orhita este cea mai gravă complicatie a oreionului, constănd în durere severa, inflamare şi sensibilitate deosebită la contact a testiculelor masculine. Apare, în principal, într-o singură parte, însă există posibilitatea să se dezvolte la ambele testicule.
Transmiterea aerogenă se face prin picături de salivă infectată, în timpul strănutului, tusei sau râsului. Virusul se poate transmite şi prin contact direct cu obiectele aparţinând unei persoane bolnave: serveţele folosite, băutul din acelaşi pahar etc.
Datorită imunizării aproape universale împotriva oreionului încă din copilărie, în prezent se înregistrează mai puţin de 700 de cazuri anual (449 cazuri în 2015 şi 643 cazuri în 2016 în ţara, iar în judeţ, trei, respectiv opt cazuri).
Majoritatea îmbolnăvirilor apar la copii cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani. Infecţia este mai întâlnită spre sfârşitul iernii şi primăvara.
După o infecţie cu oreion, este destul de neobişnuit să mai apară vreo alta, întrucât odată infectat, persoana devine imună aproape pentru tot restul vieţii. Însă există şi alte infecţii care pot declanşa inflamarea glandelor salivare, ceea ce poate fi interpretat eronat de un parinte ca fiind oreion.
Nu există tratament specific, fiind folosite remedii simptomatice. Tratamentul constă în îngrijiri la domiciliu şi au ca scop uşurarea simptomelor: consumul de multe lichide şi mese uşoare, dar consistente; analgezice pentru uşurarea durerii; copiii nu trebuie izolaţi de familie, întrucât până la diagnosticarea oreionului, toţi membrii familiei au fost deja expuşi virusului. Repausul la pat este indicat, dar nu obligatoriu, copiilor putându-le permite să se joace uşor, în linişte, fără să depuna efort. La majoritatea copiilor, inflamarea grandelor salivare dispare într-o săptămână. Izolarea este necesara 10 zile după debutul bolii.
Toti copiii din România sunt imunizaţi obligatoriu împotriva oreionului în cadrul vaccinului combinat ROR (rubeola, oreion, rujeola). Două doze de vaccin oferă imunitate împotriva acestei afecţiuni pe durata întregii vieţi.
Majoritatea bebelusilor nu vor face oreion în primul an de viata datorită imunităţii temporare primite de la mamici la naştere.

Alte articole

Leave a Comment