Sălajul mai are doar 100 de rentieri

Aproximativ 100 de sălăjeni sunt aşteptaţi, începând din 3 martie şi până în 31 august, la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), pentru vizarea carnetelor de rentier agricol.
După cum ne-a declarat Călin Perneş, directorul APIA Sălaj, anul trecut au fost înregistrate 138 de cereri de rentă, însă doar semnatarii a 100 dintre ele s-au prezentat la vizat. „Vorbim despre persoane vârstnice, care în 2009, când au depus documentaţia pentru a beneficia de renta agricolă, aveau cel puţin 62 de ani”, a precizat oficialul sălăjean.
Pentru vizarea carnetului, rentierul se poate prezenta personal sau prin mandatar/curator/tutore, în baza unei procuri autentice/curatele/hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. În plus, el trebuie să prezinte carnetul de rentier agricol, contractul de arendare, actul de identitate în original, document coordonate bancare (opţional), decizia de la comisia de expertiză medicală actualizată, pentru gradele de invaliditate I şi II, în original şi în copie.
Renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită rentierului care înstrăinează ori arendează terenurile agricole extravilane pe care le deţine ori încheie acord cu investitorul. Suma ce i se cuvine reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro/an pentru fiecare hectar de teren vândut, respectiv echivalentul a 50 de euro/an pentru fiecare hectar arendat.
Pentru suprafeţele mai mici de un hectar, suma plătită va fi proporţională cu suprafaţa înstrăinată sau arendată, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu investitorul. Renta se plăteşte într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată şi încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2013 poate fi încasată de moştenitorii săi, doar dacă până în 31 august 2014, depun la APIA Sălaj actele ce atestă calitatea de moştenitor.
Programul de renta viageră agricolă a fost inţiat în 2005, fiind o formă de încurajare a arendării şi vânzării terenurilor agricole pentru vârstnicii posesori care, la vremea respectivă, aveau vârsta împlinită de 62 de ani.