Poliţia sălăjeană nu este de acord cu devierea traficului greu din Zalău

Şoseaua de centură a Zalăului devine, cu fiecare lună care trece, un vis tot mai îndepărtat. Deşi în mod normal o astfel de problemă trebuia să reprezinte cap de listă în absolut toate planurile, demersurile şi drumurile făcute de autorităţile municipale şi judeţene la Bucureşti, iată că în loc să vedem luminiţa de la capătul tunelului, ne înghite tot mai mult întunericul de nepătruns. Nimic nu pare să mişte lucrurile într-o direcţie dătătoare de speranţe, ba din contră, dacă există o soluţie, fie ea şi temporară, pentru rezolvarea acestei probleme, piere şi aceasta în „bombardamentul” intereselor de tot felul, inclusiv politice, traduse în argumente tehnice şi explicaţii ameţitoare, din partea tuturor.

Indifertent pe cine întrebi, cui te adresezi, răspunsurile sunt la fel de insipide şi neconcludente cum erau şi acum câţiva ani. Niciun răspuns nu aduce o undă de speranţă, indiferent din ce direcţie vine. Parcă e un blestem acest trafic pe soarta municipiului nostru, astfel încât constatăm cu amărăciune că indiferent ce facem sau cât strigăm, nicio soluţie nu pare să găsească drumul cel bun. „Poligonul e de vină, Prefectura nu vrea, ba Primăria se opune, MApN-ul nu se decide, Guvernul nu ne bagă în seamă” şi multe alte răspunsuri care, pe rând sau toate la un loc, duc către acelaşi rezultat cunoscut: „Nu se poate!”. Victimă a dezintereselor sau a intereselor, pornite din birourile de la Guvern, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Apărării Naţionale şi ajungând în final pe meleagurile sălăjene, în instituţiile care au în grijă municipiul şi judeţul, şoseaua de centură a Zalăului rămâne pe mai departe o legendă tristă, despre care zălăuanii nici măcar nu vor avea ce să povestească strănepoţilor.

Primul tronson, lucrul neterminat care a împlinit 12 ani

Investiţia a fost finanţată prin programul PHARE CES Infrastructura Mare 2005, din bugetul UE (PHARE), bugetul naţional şi bugetul local. Lucrările efective au fost finanţate în următoarele procente: aproximativ 55 la sută – UE, 18 la sută – bugetul naţional, 27 la sută – bugetul local. Din bugetul local au fost acoperite toate costurile legate de exproprierea terenului.

Valoarea totală a proiectului (primul tronson) a fost de 50,3 milioane lei, din care 3,29 milioane lei reprezintă valoarea exproprierilor, 45 milioane lei – valoarea lucrărilor, iar diferenţa a fost reprezentată de alte cheltuieli (valoarea documentaţiei tehnico – economice, ISC, valoarea contractului de descărcare arheologică, managementul proiectului). La acestea se adaugă costurile cu dirigenţia de şantier acoperite direct de Ministerul Dezvoltării. Antreprenorul general, desemnat în urma unei proceduri de achiziţii derulate de minister, a fost Kemna Bau Andreae GMBH (Germania). Inginerul (dirigintele de santier), de asemenea desemnat de minister, a fost INOCSA. Deşi nu se mai mişcă nimic pe acest şantier de o bună bucată de vreme, Primăria ne-a comunicat cu mai mult timp în urmă faptul că că nu este vorba de nicio întrerupere a lucrărilor, cu atât mai puţin de un abandon, aşa cum s-ar putea crede, din nenumărate motive. Investiţia ar fi fost împărţită în două etape, existând şi două motive care ar fi justificat acest lucru: valoarea maximă a ajutorului care putea fi obţinut prin programul PHARE era de 6,6 mil. euro (5 mil. bugetul UE, 1,6 milioane bugetul naţional – valori făra TVA). Diferenţa trebuia acoperită în intregime de la bugetul local. Pentru întreaga investiţie de 15,5 km de şosea, bugetul local nu putea acoperi aceasta diferenţă. Prin proiectul PHARE a fost realizată prima etapă, şi cu asta am rămas întrucât de la finalizarea primului tronson şi până astăzi, nu s-a mai pus o pietricică pe această lucrare.

Propunerea devierii traficului greu, aceeaşi soartă tristă!

Lucrurile sunt clare, nu le mai dezvoltăm că ne-am plictisit şi noi, şi dumneavoastră. Şosea de centură vom avea când vor zbura porcii prin gospodăriile sălăjene. A rămas, ca o ultimă picătură de speranţă, o soluţie care, fie şi temporar, ar fi putut scăpa acest municipiu de nenorocirile şi problemele pe care mastodonţii le aduc pe străzile oraşului, zi şi noapte. Posibilitatea devierii acestui trafic pe o rută ocolitoare din judeţ este respinsă la Zalău, nefiind agreată ideea pentru care au optat şi alte judeţe (amintim doar judeţul Mureş, unde DJ 151D Ungheni-Acăţari funcţionează ca o centură ocolitoare a municipiului Târgu Mureş şi preia traficul greu de pe E 60 dinspre Braşov, către Cluj Napoca, până la finalizarea centurii propriu-zise). Ne-am adresat Inspectoratului de Poliţie al judeţului Sălaj, întrebând care este opinia IPJ în legătură cu posibilitatea devierii traficului greu din Zalău, pe o rută judeţeană, respectiv ruta Românaşi-Creaca-Jibou-Mirşid-Crişeni. Deşi concludent şi argumentat, răspunsul nu a fost însă unul în măsură să susţină această idee. „Datorită faptului că infrastructura/lăţimea drumului nu permite acest gen de trafic, momentan nefiind asigurate trotuare în incinta localităţilor traversate, iar pietonii sunt nevoiţi să circule pe marginea /acostamentul parţii carosabile, apreciem că devierea traficului greu pe ruta Românaşi-Creaca-Jibou-Mirşid-Criseni, nu este o soluţie oportună”, spun reprezentanţii IPJ Sălaj. „Totodată, traseul de deviere a traficului pe ruta respectivă totalizează 48 km, fiind cu 29 km mai lung faţă de tronsonul Românaşi-Zalău. De asemenea, intersecţia DJ 108A cu DN1F, din localitatea Românaşi, necesită a fi modernizată pentru fluidizarea traficului.

Nu în ultimul rând, DJ 108A (Românaşi–Jibou) este un drum construit pentru trafic redus şi infrastructura acestuia nu permite circulaţia traficului greu”, se arată în încheierea comunicatului. Se argumentează, printre altele, că anumite porţiuni de drum din traseul propus nu corespund ca infrastructură sau lăţime. Îi invităm pe cei care susţin ipoteza aceasta dar şi pe curioşi, să măsoare lăţimea străzilor Lajos Kossuth şi Andrei Şaguna, să constate că e atât de lată încât două tiruri chiar nu pot trece unul pe lângă celălalt, unul dintre ele trebuie să foţeze marginea carosabilului, sau să tragă pe dreapta, pentru a-i face loc celuilalt. Se justifică dezacordul şi prin faptul că în localităţile prin care se propune devierea traficului greu, nu există trotuare pentru deplasarea în condiţii de siguranţă a pietonilor. Dar câte localităţi de pe drumul european ce străbate Sălajul, au trotuare? La alţii s-a putut, la noi nu merge. Prin urmare, cade şi unul din „pilonii” care ar fi putut susţine cu putere, această opţiune, din partea Poliţiei sălăjene. Ne-am adresat şi reprezentanţilor Ministerului Transporturilor cu aceeaşi întrebare însă, mirare mare, răspunsul întârzie.

Dacă deviem traseul, deviem şi… electoratul?

Pe lângă argumentele tehnice expuse de IPJ şi pe care nu suntem în măsură să le contestăm, ne permitem să ne gândim şi la alte motive, cum ar fi cele de ordin electoral. „Ce legătură are sula cu prefectura”, v-aţi putea întreba. E simplu: nicio autoritate, cu atât mai puţin vreuna dintre cele care ar putea fi implicate în devierea acestui trafic, nu-şi va da acordul în favoarea acestui traseu, riscând în acest fel oprobiul public, supărarea oamenilor, implicit enervarea electoratului care îi va arde la alegerile viitoare pe cei care vor candida, din acest motiv. Reacţia localnicilor ar putea fi una toxică pentru rezultatul alegerilor de anul viitor, şi ar putea strica iremediabil multe planuri care se fac, în aceste zile, în birourile partidelor politice din judeţ. Aşa că, una peste alta, nimeni nu va risca să ducă pe uliţele acestor localităţi mastodonţii care terorizează acum municipiul Zalău. Dacă posibilitatea continuării lucrărilor la şoseaua de centură este legată de tot mai multe „sfori”, care se întind până dincolo de graniţele judeţene, iată că şi o posibilă soluţie, susţinută de altfel de mulţi consilieri locali şi judeţeni şi de mii de locuitori, moare în faşă, atât din cauze tehnice cât şi din motive cât se poate de politice. Iar dacă politicul îşi bagă coada, ne putem lua adio de la orice lucru care ne-ar putea aduce o soluţie, indiferent ce domeniu aducem în discuţie.

Stigmat pe soarta municipiului

În aceste condiţii, zălăuani din toate colţurile municipiului, locuitori ai străzilor care se cutremură zi şi noapte sub roţile autotrenurilor, dar şi cetăţeni care nu locuiţi pe aceste străzi însă circulaţi, din Brădet şi până în Dumbrava Nord prin acest municipiu, obişnuiţi-vă cu gândul că acest coşmar va face parte încă mulţi ani din viaţa noastră. Nenorocirile pe care traficul greu le-a adus în Zalău de-a lungul timpului, nu sunt deloc puţine. Vieţile omeneşti, curmate sub roţi de tir, clădiri distruse, panică şi groază în rândul cetăţenilor, pericole la tot pasul. Dacă amintim şi ultima nenorocire, accidentul din Brădet în care, ca prin minune, nimeni nu şi-a pierdut viaţa, însă pagubele provocate au depăşit lejer 1 milion de euro, nu mai este nimic de adăugat. Poluarea, zgomotul, problemele care vin cu fiecare autovehicul de mare tonaj care goneşte prin cartierele municipiului, vin şi ele la pachet, şi rămân ca un stigmat tot mai adânc pe care un municipiu-reşedinţă de judeţ dintr-o ţară UE a anului 2015, îl va purta pe destin încă mulţi ani de acum înainte.

Alte articole

9 Thoughts to “Poliţia sălăjeană nu este de acord cu devierea traficului greu din Zalău”

  1. Anonim

    te asteptai la altceva?
    la ce IQ e acolo ?

  2. Anonim

    ce naspa raspuns de la politisti 🙂

  3. Anonim

    De la cine v-ati gasit sa cereti puncte de vedere , militieni cu 10 clasr

  4. zoom

    Nu-i mai jigniti pe militieni. Multi dintre ei sunt intelectuali ca doar au absolvit Goldis sau Spiru. Abia dupa aceea au luat bacalaureatul.

  5. bravo

    Bravo politiei!

  6. Anonim

    ce altceva te poti astepta de la sabau ?

  7. Anonim

    hahahaha politaii isi dau cu parerea hahahaha

  8. sa ma pupati in cXr

    Ma mergeti la gara si lipiti afise cu mari castiguri !!! nu tot puneti anunturile aiurea

  9. Pana la urma

    centura nici macar nu ar urma sa treaca prin poligon, ci tangential…
    Smecheria e ca speculatorii imobiliari ai Zalaului (se cunosc ei care, ca sunt cam aceiasi), pe motiv (fals) de centura si sprijiniti de opinia publica locala, vor sa forteze mana Armatei, pentru a pune mana pe un teren deosebit de atractiv pentru constructia de case…
    Presiunea-i mare care la anul gasca se sparge, ca seful nu mai candideaza…

Leave a Comment