Prim-procurorul Crin Bologa, în scandalul interceptărilor: „Dosarele pe rol nu ar trebui să fie afectate de decizia Curţii Constituţionale”

Pe motiv că Serviciul Român de Informaţii nu are atribuţii de cercetare penală, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţional articolul care permitea SRI să facă interceptări. DNA, DIICOT şi IGPR au reacţionat de îndată, anunţând că decizia CCR implică nu doar suplimentarea personalului, ci şi suplimentarea bugetelor instituţiilor în cauză.

Plenul CCR a admis la jumătatea lunii februarie excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală, care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei”, ci şi de „alte organe specializate ale statului”. „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale, conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate”, se precizează într-un comunicat al CCR.
Curtea a constatat, de asemenea, că sintagma supusa controlului nu respectă condiţiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarităţii, preciziei şi predictibilităţii, întrucât „nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”. Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Altfel spus, SRI nu va mai putea pune în aplicare, la cererea procurorului, mandatele de supraveghere tehnică într-un dosar penal, orice probă deţinută în acest fel fiind considerată nelegală.
Hotărârea nu va afecta în vreun fel cauzele soluţionate definitiv, ci vizează doar dosarele aflate pe rol. În schimb, va da peste cap activitatea poliţiştilor şi a procurorilor DNA, DIICOT şi ai Parchetului, care vor avea nevoie de resurse pentru a substitui „eliminarea” SRI din ecuaţia interceptărilor. Inspectoratul General al Poliţiei Române a anunţat că se impune suplimentarea structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie, precum şi suplimentarea bugetului instituţiei cu 30 milioane de euro.
La rândul său, Direcţia Naţională Anticorupţie spune că hotărârea impune detaşarea în cadrul instituţie a 130 de poliţişti şi cheltuieli de peste 10 milioane de euro. Şi conducerea DIICOT a reacţionat, afirmând că are nevoie de 200 de lucrători de poliţie şi 20 de milioane de euro

SRI reacţionează în scandalul interceptărilor
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a avertizat că decizia CCR va avea un impact cert asupra securităţii naţionale. „În procesul penal nu vor mai putea face obiectul instrumentării cu mijloace tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproloferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”, a declarat Hellvig.

Direcţia Operaţiuni Speciale ar putea „lua locul” SRI-ului
Crin Bologa, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, este de părere că decizia CCR va afecta în mod evident activitatea de cercetare penală, în condiţiile în care procurorii şi lucrătorii SRI au format, peste tot în ţară, echipe bune de lucru. „Decizia Curţii stabileşte că interceptările din dosarele în lucru nu mai pot constitui probe, însă trebuie să vedem în ce măsură aceasta se aplică dosarelor aflate pe rol. La momentul la care aceste probe au fost administrate, articolul era constituţional. Noi ne vom susţine punctul de vedere şi anume că probele au fost obţinute corect şi că dosarele aflate pe rol nu ar trebui să fie afectate. Curtea Constituţională spune că hotărârea se aplică „în mod corespunzător” pentru acestea. Trebuie să vedem ce semnificaţie are această expresie. Practica va rezolva totul”, ne-a declarat Bologa. „Probabil de acum înainte va trebui să lucrăm cu sprijinul celor de la Poliţie, însă nu ştiu câţi oameni au la respectivul departament sau ce capacitate de procesare deţin”, a adăugat prim-procurorul Parchetului sălăjean.
Locul SRI în procesul interceptărilor ar putea fi luat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române, o unitate de suport informativ, tactic-operaţional şi tehnico-operativ specializat ce deserveşte structurile din componenţa Ministerului Afacerilor Interne – IGPR şi a Ministerului Public, care solicită sprijinul de specialitate în instrumentarea unor cauze complexe în situaţii operative care necesită o acţiune urgentă sau prezintă grad ridicat de risc.
La nivel teritorial, Direcţia are în componenţă 14 servicii regionale, repartizate după principiul Curţilor de Apel şi 26 de compartimente teritoriale în restul judeţelor ţării. În Sălaj funcţionează un Compartiment de Operaţiuni Sociale, care aparţine de Cluj.

Alte articole

Leave a Comment