Daniel Săuca
Zile și munci. Pe e-mail. Pe vremea când eram editor în presa de „linia întâi” eram nevoit să răspund zilnic la sute de e-mail-uri. Exasperat de cantitate, am ajuns să răspund laconic cu „ok. ds”, ceea ce fac și astăzi, chiar dacă nu mai primesc atât de multe „scrisori” precum în timpul juneții mele jurnalistice. (Bașca, nu mai „comunicăm” doar prin scrisori electronice. Mai nou, au apărut și „inimioarele”…) E mai simplu, mai direct, și chiar cred că omul poate înțelege că e de bine: am înțeles, dau mai departe, se publică! Exemplul e mititel despre „romgleza” de zi cu zi. Sunt și eu, firește, o victimă. Dar nu într-atât de disperată. Când am o întâlnire (fie și online), nu spun că particip la un/o „meet”. Folosesc rar și cuvântul „job” și alte „englezisme” ce au inundat spațiul public și privat. Numai că folosirea multor expresii este inevitabilă: „Black Friday”, „Vinerea neagră”, vinerea asta „întunecată” ține o săptămână și e de bine, se dau reduceri la tot poporul; „a downloada”; „shutdown”; „target”; „token”; „display”; „link”; „site”; „server”; „software” etc. Nu intru aici în disputa legată de „îmbogățirea” limbii române prin adoptarea oficială (mă rog, e de văzut în continuare dacă ce zice, dispune Academia Română chiar e literă de lege) de cuvinte provenite din alte limbi. Sunt convins și eu că limba română este „vie”, iar transformarea ei nu poate fi controlată ca într-un punct de trecere a frontierei. Iar noile paradigme comunicaționale, ca să mă exprim „sofisticat”, tocmai asta presupun: absența frontierelor, inclusiv a celor lingvistice. Nu prea avem ce face: engleza e la putere! Dincolo de sentimentul zădărniciei în această privință, susțin și eu rolul extrem de important al dascălilor, scriitorilor, ziariștilor, cercetătorilor, instituțiilor culturale, revistelor în păstrarea nealterată a limbii române literare. Cu cât succes, vom trăi și poate vom vedea. Altfel, nu am fost afectat, în poemele și eseurile mele, de noua invazie. Asta cred. Și nu știu dacă e neapărat de bine.
Articol apărut inițial în revista „Mișcarea literară”.
[…] Daniel Săuca Zile și munci. Pe e-mail. Pe vremea când eram editor în presa de „linia întâi” eram nevoit să răspund zilnic la sute de e-mail-uri. Exasperat de cantitate, am ajuns să răspund laconic cu „ok. ds”, ceea ce fac și astăzi, chiar dacă nu mai primesc atât de multe „scrisori” precum în timpul juneții mele jurnalistice. (Bașca, nu mai „comunicăm” doar prin scrisori electronice. Mai nou, au apărut și „inimioarele”…) E mai simplu, mai direct, și chiar cred că omul poate înțelege că e de bine: am înțeles, dau… Citeste mai mult […]