Iar se schimbă bacul. Clasa zero s-ar putea să nu mai existe… De fapt, din nou, discutăm despre „încremenirea în proiect(e)”. Şi despre teme eterne: Combaterea corupţiei. Modernizarea administraţiei publice. Aplicarea unui sistem eficient de protecţie a copilului. Integrarea minorităţii rromilor. Reforma armatei. Politica de achiziţii şi resursele alocate. Necesitatea unei politici clare cu privire la soarta echipamentelor învechite. Programe de recalificare a personalului disponibilizat. Reducerea inflaţiei. Asigurarea unei cât mai mari transparenţe în procesul de privatizare. Problema justiţiei, problema sănătăţii, problema scumpirilor, cea a finanţării agriculturii, a fiscalităţii excesive, a construcţiei de locuinţe, a infrastructurii, a datoriilor la bugetele de stat, a descentralizării administrative şi economice, problema încurajării mediului de afaceri, a învăţământului. Pe urmă, problemele „morale” ale deconspirării Securităţii ca poliţie politică, ale libertăţii presei, ale retrocedărilor proprietăţilor imobiliare şi funciare. Legea lustraţiei. Autostrada Transilvania. Şoseaua de centură a Zalăului. Ploile şi agricultura. Subvenţiile pentru agricultori. Bonurile de motorină pentru ţărani. Pregătirea profesională a funcţionarilor publici. Capacitatea managerială a directorilor de instituţii de stat. Bazele sportive. Drumurile judeţene. Drumurile pline de gropi. Traseismul politic. Serviciile secrete şi democraţia. Independenţa judecătorilor, procurorilor. Proiectele de investiţii în învăţământ. Calitatea învăţământului. Migrarea forţei de muncă. Şomajul. Locurile de muncă. Spiritul civic al românilor. Regionalizarea. Alegerile pentru europarlamentari. Canalizarea. Parlament bicameral sau unicameral? Pragul electoral. Inundaţii…
Bine, totuşi, că pe tema, (e)ternă şi fascinantă a educaţiei, a vorbit şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: „Lipsa de valori perene, de repere credibile şi de motivaţii solide din societatea și școala românească a atins cote alarmante. Se pare că acumularea de valori intelectuale este tot mai mult înlocuită cu acumularea de bunuri materiale, încât astăzi nu mai valorează mult o cultură aleasă, ci doar o avere frumoasă. Iar dictonul «cine are carte are parte» nu mai este valabil, deoarece oamenii bine pregătiţi sunt prea puţin plătiţi. Prin urmare, acum «cine are carte pleacă departe», adică în străinătate”. Vă dorim drum bun! Doamne ajută!
Daniel Sauca
