Din vremea bocholerei

Daniel Săuca
Cade Guvernul? Nu cade Guvernul? Jos Guvernul? Boc „executat” şi în PD-L? Iar ni s-a pregătit ceva interesant (precum conţinutul pamperşilor livraţi de curând Ministerului Muncii), ca de obicei în ultimii 20 de ani. Între timp, din multele propuneri, mai mult sau mai puţin realiste, mai mult sau mai puţin fantasmagorice, de „măsuri anti-criză” livrate prin media (reduceri de salarii, de pensii, de ajutoare sociale, de cheltuieli cu nenumăratele achiziţii publice, de personal, de creştere a TVA şi a cotei unice, renunţarea la cota unică, diminuarea contrabandei cu ţigări şi alcool, a evaziunii fiscale etc.), una mi-a sărit în ochi, prin „exotismul” ei: liderul grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, Varujan Pambuccian, a propus constituirea unui Parlament virtual. IT-istul Pambuccian şi-a susţinut propunerea cu argumentul că s-ar reduce astfel „70-80 la sută” din cheltuielile actuale ale Parlamentului şi că această soluţie ar fi bună şi pentru economisirea timpului personal al parlamentarilor, iar comunicarea ar fi mai rapidă. Bine, nici V. Pambuccian nu crede că o asemenea propunere este realistă în România zilelor noastre (ori ale voastre). Şi, de fapt, nu am auzit de o astfel de năzbâtie prin multe alte zări legislative. Şi totuşi, nu ar fi mişto (cool, tare, bestial, beton) să avem un parlament virtual? Adică, să nu mai plătim zeci de milioane de euro pentru întreţinerea Casei Poporului, scuze Palatul Parlamentului, pentru a plăti o grămadă de tăietori de frunze din interiorul măreţei hardughii, pentru a nu mai plăti din banii publici, adică ai noştri (ori ai voştri), ai fraierilor, zeci, sute de milioane pentru combustibil, avioane şi alte cele atât de necesare muncii pline de eroism a aleşilor noştri pentru propăşirea materială şi spirituală a poporului român. Adică, să stea parlamentarul frumos la biroul parlamentar din colegiul electoral şi să voteze de acolo. De pildă. Sau să chat-uiască până când o să facă băşici la buricile degetelor. Ori să voteze prin sistemele (tot mai performante) de video-conferinţe. Idei ar fi multe. Şi în cheie ironică. Numai că şi un asemenea parlament virtual ar fi compus din aceleaşi specimene politicoide ca şi acum. Nu generalizăm, dar parcă nici „revoluţia IT” nu-l va face pe cel responsabil de treburile ţării mai drept, mai cinstit, mai harnic. Cum s-a spus de prea multe ori până acum, avem o problemă serioasă cu aluatul…

(NB: Fragment dintr-un articol publicat în revista „Singur”, în vremea Guvernului Boc IV, reluat aici din „rațiuni” de actualitate. Dacă nu ați aflat încă, la toamnă/iarnă vom aveam o nouă tură de alegeri parlamentare. D.S.)

Alte articole

One Thought to “Din vremea bocholerei”

  1. Tăunu

    Cu siguranţă, trăim vremurile holerei, cu cele mai Mari Jafuri din istoria istoriilor României. Cei mai trist este faptul că şi ăia care umblă cu coada pe sus, precum capra râioasă, mă refer la popi, participă la acest jaf, profitând de faptul că statul român nu numai că nu impozitează afacerile bisericii dar, mai grav, nici nu le verifică. Multe afaceri făcute de politicienii veroşi sunt în cârdăşie cu biserica. Este notoriu că porcu de primar general al capitalei, videanu, a donat bisericii un pământ foarte scump, pământ al statului. BOR l-a concesionat apoi, pe 99 de ani, leprei de videanu care, s-a ales gratis cu un un teren foarte scump, pe malul lacului Snagov, unde şi-a construit un palat iar BOR, bineînţeles, şi-a reţinut partea ei. Dacă le spui adevărul vedre în faţă, popii fac clăbuci la gură, cică, comuniştii, iuda, etc. O să vedem noi pe cine-a trezni D-zeu !
    D-le Săuca, oare mai merită să existe un astfel de regim, putred şi corupt ?

Leave a Comment