Crize unitare

Daniel Săuca

Criza refugiaților. Am citit, auzit, văzut destule informații, reportaje, comentarii, propagande. Ce nu am prea citit, auzit, văzut: de ce? și cum? s-a ajuns la această situație fără precedent în istoria recentă. Să fiu scutit de materialele gen „teoria conspirației”. Și de declarațiile prim-baciului ungurean. „Liderii europeni trăiesc într-o lume a viselor, nu conştientizează riscurile; dacă permit venirea tuturor aici, Europa va dispărea. Imigranţii sunt înşelaţi atât de traficanţi, cât şi de politicienii germani care le promit vieţi mai bune şi dreptul de şedere chiar şi după restabilirea păcii în ţările lor. Mierea pentru care merg în Germania se va dovedi curând mai puţin dulce decât sperau. Nivelul de trai este determinat de performanţe, nu de nevoi”, a spus premierul Ungariei, citat de Mediafax. Va dispărea Europa? Și, totuși, de ce și cum s-a ajuns la această criză? Poate vor afla răspunsuri copiii noștri.

Ioan – Aurel Pop, „Transilvania și vocația europeană a României” (Magazin istoric, nr. 8 (581), august 2015): „Transilvania a fost, în secolele XVI – XVII, un exemplu de stat european, din zona de interferență a civilizațiilor latină și bizantină, apuseană și răsăriteană, în care au coexistat etnii, confesiuni, culturi, modele de civilizație diversă” (p. 8). M-am gândit la acest citat și la auzul declarației unui reprezentant al patronatelor din turism, conform căreia Transilvania ar putea fi în acest moment, alături de Delta Dunării și București, destinație turistică de top în România. Ar putea fi.

Aud, de mulți, mulți ani, povestea salarizării unitare a angajaților din așa-numitul sector bugetar. Politicienii, de toate calibrele și culorile, invocă și astăzi necesitatea elaborării și „implementării” unui asemenea demers legislativ, chiar dacă ține de domeniul evidenței că nu există resurse financiare suficiente și probabil nici „ok” de la organismele financiare internaționale care ne veghează supraviețuirea…, nevoile și neamul. Sindicatele, aflate oricum în moarte clinică, strigă, dacă le mai aude cineva, că prioritatea o reprezintă „sănătatea” și „educația”. Unele confederații. Altele cer în continuare salarizarea unitară sau se ocupă de plângeri penale împotriva guvernului. Pe de altă parte, patronii din toate zările mioritice îi înfierează în continuare cu mândrie… capitalistă pe așa-zișii „bugetari”, căpușe pe pielea subțire a unui buget amărât. Discuțiile, supărările, înjurăturile sunt multe, pestrițe, violente sau printre dinți, ca și așteptările (lucrătorilor din domeniul invocat) ori inegalitățile (evidente). Salarizare unitară într-un nou an electoral?

Leave a Comment