La modul in care au loc alegerile in Romania, ideea comasarii a cat mai multor scrutine este, oarecum, pozitiva. Inainte de toate, in cazul in care aceasta propunere ar prinde radacini, am vorbi de o imensa economie de resurse, energii si timp. Cu alte cuvinte, am elimina risipa inutila din toate campaniile electorale de la noi. Insa, pana in acel moment, toti cei cu potenta decizionala vor jefui bugetele pana la piele, impartind banii clientelei politice, de la care, nu peste mult timp, aceleasi autoritati vor trebui sa recupereze investitia. In majoritatea cazurilor, contractele institutiilor statului cu firmele private au la baza principiul rotii tiganului. Mai precis, autoritatile semneaza contracte cu anumite firme, care la randul lor, in momente critice, gen campanii electorale, sponsorizeaza politicianul cu un procent insemnat din banii publici pe care i-a incasat din darnicia acestuia.
Ceea ce inseamna ca, neaparat, in viitorul mandat, firma va mai beneficia de anumite clemente din partea statului. Si in Salaj, exista o serie de firme care, pentru a putea beneficia de atentia viitorilor reprezentanti ai autoritatilor locale, in campaniile electorale, sponsorizeaza toate partidele. In acest sens, omul de afaceri nu risca nimic. Oricine va ajunge la putere, ii va fi dator intr-un fel sau altul… Fara doar si poate, acesta este principiul care a stat la baza tuturor campaniilor electorale din ultimii 20 de ani. Un principiu gaunos care, perpetuat in toti acesti ani, i-a adus pe romani in pragul disperarii. Tot acest carusel al coruptiei, amintit mai sus, a avut un efect dezastruos asupra calitatii vietii in Romania. Banii publici au fost mutati dintr-un buzunar intr-altul, insa plebea nu a participat la acest proces, cu toate ca majoritatea banilor publici provin din buzunarele acesteia. Tocmai de aceea, cu cat mai putine campanii electorale, cu atat mai bine!
Din punct de vedere politic insa, cumularea celor doua scrutine este o imensa aberatie. Alegerile locale si cele parlamentare au, in mod normal, criterii si principii diferite. Insa, ce mai este normal in tara asta? In conditiile date, de exemplu, candidatii la primarii si presedintii de consilii judetene vor deveni locomotivele care vor trage dupa ei vagoanele viitorilor parlamentari, ceea ce ar fi un avantaj enorm pentru acestia din urma. Problema e ca, in acest caz, platformele electorale se vor contopi, creand astfel o si mai mare confuzie in randul electoratului.
Ne aflam astfel intr-un paradox pur romanesc: urmeaza sa inlocuim o aberatie tipic romaneasca, si anume campaniile electorale sufocante, cu o alta aberatie – comasarea scrutinelor, fapt care amesteca totul intr-un ghiveci electoral. In tot acest timp, o solutie pe care multi o considera corecta, si anume votul uninominal pur, va ramane, cel mai probabil, doar la stadiul de proiect.