Ar fi vremea promovării

Anul 2005 a fost unul „negru” pentru fotbalul sălăjean, care şi-a pierdut „brandul”, FC Armătura Zalău, echipă ce a „colindat” ani buni pe cea de-a doua scenă a fotbalului românesc, aducând la Zalău formaţii cu renume şi făcând, nu o dată, ca tribunele Stadionului Municipal să devină neîncăpătoare. Patronul de la acea vreme, Liviu Olar Pop, nu a mai fost dispus să susţină echipa, iar aleşii locali au făcut cale întoarsă când a fost vorba să sară în ajutorul păstrării unui „brand”, numit până la acea vreme, Armătura Zalău.
Trist, dar adevărat. Zalăul şi, totodată, Sălajul rămânea fără echipă de fotbal într-una dintre primele trei ligi ale fotbalului românesc.
Vrând să demonstreze că poate „resuscita” fotbalul zălăuan, patronul firmei Nazareth, Ioan Morar, care, pentru o perioadă scurtă de timp a colaborat cu Liviu Olar în conducerea Armăturii, a înfiinţat în 2006 un nou club – FC Zalău.
A fost nevoie de trei încercări pentru a promova în Liga a III-a. 2008 a fost anul în care Zalăul a revenit, i-am putea spune, în „lumea bună” a fotbalului românesc. Marius Paşca a fost antrenorul care a condus echipa de pe margine atât la cele două baraje pierdute, cât şi la meciul în care „alb-albaştri” au făcut pasul mult aşteptat.
Entuziasmul promovării i-a făcut pe oficialii clubului să afirme la scurt timp că nu vor trece mulţi ani până când Zalăul va avea, din nou, o echipă în Liga a II-a. Din păcate, au trecut şase ani, perioadă în care FC Zalău a reuşit rezultate surprinzătoare, în faţa unor echipe cu tradiţie, dar a şi dezamăgit tocmai în momentele în care nimeni nu se aştepta să o facă. Marius Paşca şi Călin Pop au făcut de două ori „rocadă” la nivelul băncii tehnice, ambii trecând prin perioade bune, dar şi mai puţin satisfăcătoare. Ultimul se ocupă şi acum de destinele echipei. O echipă cu o valoare peste cea a formaţiilor din anii anteriori. Una în care se află doi jucători de culoare, ceea ce este o premieră pentru Zalău, un portar ce vine din Liga I şi alţi jucători dornici să realizeze tot mai mult de la o etapă la alta. Nu este, însă, de ajuns. Pentru a promova în Liga a II-a, este nevoie de un lot valoros, nu doar de un prim „11”. Este nevoie de o susţinere financiară mai mare, poate chiar dublul sumei de care dispune în acest moment clubul de la autorităţile locale. Este nevoie şi de sprijinul autorităţilor judeţene, aşa cum se întâmplă şi la celelalte două echipe fanion ale oraşului. Este nevoie şi de sponsori, iar pentru a putea fi atraşi toţi aceşti investitori este nevoie, înainte de toate, de rezultate.
FC Zalău a avut un început bun de sezon. Ocupă locul doi, la un punct în spatele liderului, însă este abia începutul unui „vis”, am vrea noi să credem, frumos. FC Zalău are o şansă mare de a promova în acest sezon. Poate una pe care nu a mai avut-o în toţi cei şase ani. Una de care oficialii clubului ar trebui să ştie să profite la maxim sau cel puţin să arate că au intenţia să facă acest lucru. Luminiţa de la capătul tunelului începe să pâlpâie. Încă nu se vede, iar până să ajungem la ea, trebuie parcurs un drum cu multe obstacole. Tunelul nu poate fi străbătut fără o susţinere financiară consistentă. Una ce să permită alcătuirea unui lot valoros care, cu siguranţă va aduce rezultatele dorite, chiar şi promovarea. Zălăuanii şi sălăjenii merită să aibă o echipă în Liga a II-a, care să le reînvie amintirile din perioada Armăturii.