Sălajul, magnet pentru fondurile structurale

Codaş în rândul judeţelor din Regiune de Dezvoltare Nord-Vest la majoritatea indicatorilor, Sălajul, un judeţ preponderent rural, a atras cei mai mulţi bani europeni până la finele anului 2011, potrivit „Planului de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020”, publicate pe site-ul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV). Raportul cuprinde o analiză a turismului, agriculturii şi dezvoltării rurale, dar şi a economiei celor şase judeţe care formează Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

Conform raportului menţionat, la nivelul anului 2011, Sălajul, cu cele 289 de localităţi, se situa pe poziţia a treia în rândul celor şase judeţe din nord-vest, clasamentul fiind condus de judeţul Bihor, cu 458 de localităţi. În schimb, suntem codaşi din punct de vedere al numărului de comune – doar 57, faţă de Bihor, unde există 91 de comune.
Între cele şase judeţe există disparităţi importante în ceea ce priveşte reţeaua de aşezări urbane şi gradul de urbanizare. Cel mai mare număr de oraşe îl regăsim în Maramureş (13), iar cel mai mic, în Bistriţa-Năsăud şi Sălaj (câte 4). Din cele patru oraşe sălăjene, doar Cehu Silvaniei nu îndeplineşte criteriul privind populaţia minimă, având doar 7.130 de locuitori, dar se află în legalitate întrucât a primit acest statut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 100/2007, ce stabileşte că pentru a fi declarat oraş, o localitate trebuie să aibă minim 10.000 de locuitori.
Pe teritoriul Sălajului se regăseşte şi una dintre cele mai mici comune ale regiunii: Zalha, care numără doar 951 de locuitori.

O singură creşă în tot judeţul
O analiză a situaţiei drumurilor judeţene evidenţiază faptul că în Sălaj acestea „sunt modernizate într-un procent nesatisfăcător”. În municipiul Zalău şi cele trei oraşe, avem cei mai puţini kilometri stradali – doar 211, faţă de vecinii maramureşeni, care se laudă cu o reţea stradală de peste 1.200 de kilometri.
În schimb, aici funcţionează doar o singură cantina de ajutor social, faţă de şase în Bihor, şi o singură creşă, faţă de 19, câte are Clujul. Cele patru centre sociale publice din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cele mai puţine din regiune, deservesc mai multe persoane decât cele şapte astfel de centre pe care le are Bistriţa-Nasăud.

Ocolit de investitorii străini
Nici din punct de vedere al economiei, judeţul nostru nu are prea multe motive de laudă. Studiul ADRNV arată că în perioada 2008-2011, sălăjenii au avut cea mai slabă capacitate de iniţiere a unor afaceri. Nici antreprenorii străini nu s-au arătat prea interesaţi să investească în judeţ, ca dovadă că Sălajul are doar 789 de societăţi comerciale cu participare străină de capital, cel mai mic din regiune, faţă de cele peste 6.400 din Bihor.
În plus, înregistrăm cea mai slabă activitate comercială din Nord-Vest, judeţul nostru contribuind cu doar 5 procente la exporturile totale ale regiunii. Zalăul este codaş în rândul reşedinţelor de judeţ în ceea ce priveşte numărul de salariaţi (20.831) şi numărul agenţilor economici activi (2.750).

Cel mai mic judeţ din Nord-Vest
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998, prin asocierea voluntară a judeţelor Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Suprafaţa regiunii este de 34.160 km2, reprezentând 14,3 la sută din teritoriul României. Din acest punct de vedere, Regiunea Nord-Vest se situează pe locul 4 la nivel naţional, respectiv pe locul 29 între cele 271 de regiuni ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte populaţia regiunii, aceasta era, conform datelor finale de la Recensământul din 2011, de 2,6 milioane de locuitori, situându-se pe locul 3 între regiunile României, după Nord-Est şi Sud Muntenia. În timp ce peste un sfert din populaţia regiunii se regăseşte în Cluj, în Sălaj se înregistrează sub 9 la sută din totalul locuitorilor din Nord-Vest. Tot la noi s-a observat şi cea mai drastică scădere a populaţiei, de 9,5 la sută, în intervalul dintre Recensământul 2002 şi Recensământul 2011.
Sălajul are procentul cel mai redus de populaţie activă, doar 59,3 la sută, având cel mai mare procent de vârstnici raportat la populaţia judeţului. Ba mai mult, potrivit analizei ANDRNV, în perioada 2005-2011, în judeţul nostru au fost înregistrate cele mai înalte rate ale şomajului.

Cel mai tare din parcare la accesatul fondurilor europene
În ciuda tuturor acestor aspecte negative, Sălajul a reuşit performanţa de a fi campionul regiunii şi vicecampionul României din punct de vedere al valorii fondurilor structurale atrase, potrivit unei analize făcută de Institutul de Politici Publice la sfârşitul anului 2011.
Mai exact, la nivelul Consiliului Judeţean Sălaj au fost accesate, la 31 decembrie 2011, peste 310 milioane de lei, celelalte administraţii judeţene din Nord-Vest situându-se la distanţe considerabile în clasamentul naţional.
Acelaşi document prezintă şi situaţia privind accesarea fondurilor structurale între municipii reşedinţă de judeţ. La acest capitol, însă, situaţia nu este la fel de roz, Primăria Zalău reuşind să absoarbă doar 40,6 milioane de lei, valoare care o plasează pe poziţia a cincea în rândul celor şase judeţe din regiune şi pe locul 28 în topul naţional.
Concluzia raportului este că autorităţile publice se confruntă cu „lipsa de viziune şi gândire în direcţia dezvoltării regionale strategică”, „lipsa de cultură partenerială, colaborarea cu societatea civilă şi ONG-uri fiind insuficient dezvoltată”, precum şi cu „lipsa de viziune strategică”, având puţine prepocupări la nivel de judeţ şi de municipii privind planificarea pe 2014-2020.

„În spatele cifrelor stau noi locuri de muncă”
„Am tratat fondurile europene ca surse complementare pentru finanţarea proiectelor Consiliului Judeţean”, explică Tiberiu Marc, şeful administraţiei judeţene, gradul ridicat de absorbţie a banilor de la UE. Oficialul sălăjean a ţinut să menţioneze că în spatele acestor cifre stau locuri noi de muncă, atât directe, cât şi pe orizontală.
„Proiectele au fost iniţiate ca urmare a unei evaluări transparente a nevoilor, în urma căreia a rezultat o strategie de dezvoltarea judeţului în perioda 2007-2013. O viziune modernă, dinamică şi gospodărească a stat la baza construcţiei bugetelor Consiliului Judeţean, astfel încât, an de an, componenta de dezvoltare din buget a crescut, fără să fie afectată componenta de funcţionare. De la un procent de sub 35 la sută pentru dezvoltare, în 2005, s-a ajuns la peste 65 la sută în 2011 şi 2012”, a mai spus Marc.
Potrivit spuselor sale, până la finele anului 2015, infrastructura reabilitată şi modernizată va fi mult mai bună, iar serviciile (în principal cele sociale) se vor diversifica. „Îmi doresc un Sălaj care să devină o zonă mai atractivă atât pentru turişti, cât şi pentru investitori”, a conchis preşedintele CJ Sălaj.

Alte articole

Leave a Comment