Decesul Reginei Elisabeta a II-a, funeraliile grandioase care au avut loc la Londra şi urcarea pe tronul Marii Britanii a regelui Charles al III-lea au marcat debutul lunii septembrie la nivel global, reducând un pic din tensiunea generată de războiul declanşat de Rusia în Ucraina, conflict în care raportul de forţe de pe teren pare să se fi schimbat în favoarea armatei ucrainene. Pe plan intern, am consemnat începerea celei de-a doua sesiuni parlamentare, unde capul de afiş este deţinut de pachetul de proiecte de acte normative privind modificarea legilor justiţiei, continuarea bâjbâielii Guvernului în luarea unor decizii privind protecţia cetăţenilor şi mediului de afaceri în faţa exploziei preţurilor din energie şi „exmatricularea” – în urma unui scandal de plagiat -, după începerea anului şcolar, a ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Prima lună de toamnă a mai consemnat adeverirea prognozelor sumbre privind recoltele agricole din acest an. Seceta din timpul verii a afectat, conform situaţiei prezentate pentru 30 septembrie de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, peste 760.000 hectare în 38 de judeţe, aproape 65% din această suprafaţă reprezentând culturi de primăvară – porumb, floarea soarelui, soia şi plante furajere.
Autorităţile centrale au înregistrat şi un prim succes la mijlocul lunii septembrie, când Comisia Europeană a aprobat prima cerere de plată a ţării noastre pe PNRR, în valoare de 2,6 miliarde euro. Cu acel prilej, Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a menţionat că Guvernul este pregătit să depună, imediat după deblocarea sumei respective, cea de-a doua cerere de plată pe PNRR, care include ţintele şi jaloanele ce trebuiau să fie atinse în primul semestru al anului curent.
Pe plan macroeconomic, Ministerul Finanţelor a anunţat, la finalul lunii trecute, că execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 32,98 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 39,36 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021, ajungând de la 3,33% din PIB la 2,40% din PIB. Totodată, veniturile bugetului general consolidat au însumat 293,85 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2022, cu 22% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României a anunţat, la mijlocul lunii septembrie, că datoria externă totală a crescut în primele şapte luni cu 5,816 miliarde euro, la 140,43 miliarde euro, de la 134,6 miliarde euro, la 31 decembrie 2021. BNR a mai consemnat însă şi o creştere a investiţiilor străine directe, care au ajuns la 5,5 miliarde euro.
Înainte de a trece în revistă evenimentele principale ale lunii septembrie, mai menţionăm cutremurul provocat în transportul aerian de persoane de decizia companiei Blue Air de a-şi anula toate cursele de pasageri, decizie luată în 6 septembrie 2022. Motivul invocat de compania de transport aerian a fost blocarea conturilor sale de către Agenţia Fondului de Mediu, dar şi după deblocarea conturilor cursele aeriene nu au fost reluate. Din fericire, Guvernul a luat decizia ca pasagerii români aflaţi pe aeroporturile europene să fie repatriaţi prin intermediul unor curse speciale efectuate de compania Tarom.
• Energia dă bătăi de cap guvernanţilor
Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi, implicit, a preţului energiei electrice, au continuat să fie principala problemă la nivel european, dar şi la nivel intern. Pentru a domoli temerile consumatorilor casnici şi neliniştile antreprenorilor, înainte ca oficialii de la Bruxelles să ia decizia plafonării preţului gazelor din Federaţia Rusă, guvernul Ciucă a aprobat, în prima zi a lunii septembrie, o ordonanţă de urgenţă ce modifică OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. Prin actul normativ, schema de protejare a populaţiei şi a mediului economic se extinde până la 31 august 2023. Pentru a încuraja furnizorii să achiziţioneze energie ieftină, s-a stabilit un plafon maxim de decontare al MW-ului de energie electrică de maxim 1.300 de lei. Furnizorul nu va mai primi decontare pentru sumele care depăşesc 1.300 de lei. Tranzacţiile succesive, care au crescut preţul artificial al energiei electrice sau al gazului natural, vor fi sancţionate cu 5% din cifra de afaceri, amendă pe care acum ANRE o are la dispoziţie.
Statul, acolo unde este acţionar, se va asigura că vânzarea energiei va fi pe termen lung, pe cinci ani, cu scopul de a asigura predictibilitatea preţului şi pentru a elimina speculaţiile din piaţă. Furnizorii şi distribuitorii vor putea să-şi asigure clienţii finali şi consumul tehnologic prin contracte bilaterale. Până la 1 noiembrie trebuie să existe asemenea strategii de vânzare.
Pentru consumul cuprins între 0-100 KWh se va plăti 0,68 de lei/kWh; pentru cel între 100,01- 300 KWh – un tarif de maximum 0,80 lei/kWh, dar numai pentru un consum lunar de maximum 255 kWh. Consumul de energie electrică care va depăşi 255 kWh/lună va fi facturat la preţul din contractul semnat cu furnizorul.
La gaze naturale, preţul maxim va rămâne 0,31 de lei/kWh, fără un plafon de consum. Pentru populaţie, preţul gazelor naturale este reglementat, producătorii având obligaţia să vândă gazul natural furnizorilor de clienţi casnici cu 150 de lei/MW. Această reglementare este valabilă – la acelaşi preţ – şi pentru producţia de energie termică pentru CET-uri.
Spitalele publice şi private, învăţământul public şi privat, furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale au un plafon de 1 leu kWh, indiferent de cantitatea de energie electrică consumată. IMM-urile, industria alimentară, alt gen de instituţii publice vor fi sprijinite cu 85% din cantitatea consumată. La gaze, pentru consumul non-casnic, va rămâne acelaşi plafon de 0,37 lei/ kWh pentru toţi cei care consumă până în 50.000 de MW anual.
Conform premierului Nicolae Ciucă, 98% dintre gospodării vor beneficia de această plafonare şi compensare la energie şi se va reduce specula din piaţa de energie.
Tot în acest domeniu, Guvernul a aprobat în 7 septembrie o hotărâre prin care a stabilit programul energetic pentru perioada 1 noiembrie 2022-31 martie 2023, document în care, la estimarea consumului brut de energie electrică al ţării aferent sezonului rece, s-a luat în considerare un scenariu acoperitor, cu temperaturi în jurul mediilor lunare multianuale. Referitor la stocurile necesare pentru sezonul rece, ministrul Energiei, Virgil Popescu, anunţa la mijlocul lunii septembrie că s-a depăşit pragul de 80% de stocare a gazelor naturale convenit cu Comisia Europeană şi că nu vom avea probleme privind energia termică în perioada 1 noiembrie 2022-31 martie 2023.
Anunţul lui Virgil Popescu a fost făcut după şedinţa extraordinară a Consiliului de Miniştri ai Energiei din UE, ce a avut loc în 9 septembrie, şi care a stabilit decuplarea preţului gazului faţă de energia electrică, plafonarea preţului gazului natural din Federaţia Rusă şi crearea unui fond menit să susţină facturile consumatorilor casnici şi companiilor pentru a putea trece peste această perioadă de creşteri abrupte ale preţurilor.
În contextul problemei privind preţul gazelor naturale, menţionăm finalizarea, la sfârştul lunii trecute, a Interconectorului de gaze naturale Grecia-Bulgaria, obiectiv ce a fost dat în funcţiune la 1 octombrie, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar şi a şefilor de guvern din sud-estul Europei. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat la acel moment: „Punerea în funcţiune a Interconectorului Grecia-Bulgaria contribuie în mod semnificativ la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale. (…) Trebuie să rămânem realişti şi să recunoaştem că este necesar să accelerăm procesul de diversificare a surselor şi a rutelor de aprovizionare, deoarece Europa trebuie să îşi reducă într-un ritm mai rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia. (…) Finalizarea Coridorului Vertical face parte din soluţiile de acest fel, deoarece va facilita tranzitul gazelor către Europa Centrală şi de Est şi către Balcanii de Vest, prin conectarea Coridorului de Sud şi a gazoductului BRUA. Acest lucru va oferi acces la resursele de gaz din Marea Caspică, precum şi la terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din nordul Greciei. (…) Importurile de gaz din Azerbaidjan prin intermediul acestui interconector reprezintă o sursă alternativă viabilă de acum, care va asigura României şi altor state aflate pe diagrama de distribuţie a acestei reţele de gaze accesul la Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP)”.
• Blue Air, fără aripi
Compania de transport aerian de persoane Blue Air anunţa, în 6 septembrie, suspendarea până în 12 septembrie a tuturor curselor aeriene programate. Decizia companiei era motivată de faptul că toate conturile sale erau blocate în acel moment de Agenţia Fondului pentru Mediu, ce dorea recuperarea unei datorii de 28 milioane lei.
Deşi AFM a suspendat poprirea conturilor Blue Air în 7 septembrie, compania aeriană nu a reluat cursele, lăsând mii de pasageri români în aeroporturile din Europa. Pentru a rezolva această situaţie, Guvernul a decis, în 7 septembrie, alocarea a 5 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară în vederea suportării costurilor pentru repatrierea unor cetăţeni români, sumă care a intrat în conturile companiei Tarom pentru efectuarea curselor în acest scop.
Premierul Nicolae Ciucă i-a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să urmărească întregul proces şi ANAF să se ocupe împreună cu alte instituţii ale statului de recuperarea sumelor pe care Blue Air le datorează bugetului de stat. Conform informaţiilor prezentate de vicepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, pe lângă datoriile către diferite autorităţi ale statului, Blue Air mai trebuie să returneze bugetului de stat un ajutor de 300 milioane lei (62 milioane euro) primit în anul 2020, prin intermediul Eximbank.
În primele zile, peste 2000 de persoane solicitaseră sprijin pentru revenirea în ţară, din cauza anulării curselor Blue Air.
Amintim că, pe lângă cele 28 milioane lei datorate către AFM şi cele 300 milioane lei datorate bugetului de stat, Blue Air mai trebuie să achite şi o amendă de 2 milioane euro aplicată de ANPC pentru anularea mai multor curse aeriene în cursul primăverii, amendă la care, la începutul lunii octombrie s-a adăugat încă una – tot de 2 milioane euro – pentru anularea curselor programate în cursul sezonului estival.
În ceea ce priveşte ajutorul de stat de 300 milioane lei, amintim că garanţiile aduse de Blue Air erau: un teren intravilan de 9,4 hectare, plus pădurea aferentă, şase aeronave, acţiunile deţinute de AIRLINE INVEST – S.A. şi Rada Mihai Cătălin la Blue Air, şi 75% din acţiunile deţinute de Rada Teodor Cristian şi Rada Mihai Cătălin în capitalul social al AIRLINE INVEST – S.A. (societate acţionară, la rândul ei, în compania Blue Air).
• Comisia Europeană aprobă prima cerere de plată din PNRR
Autorităţile centrale de la Bucureşti au primit o veste bună în 15 septembrie, când Comisia Europeană a decis aprobarea primei cereri de plată trimisă, la sfârşitul lunii mai, de Guvern, în baza PNRR, cerere în valoare de 2,6 miliarde euro.
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat:
„Cererea de plată numărul 1 a parcurs toate etapele procedurale care erau necesare pentru ca România să încaseze prima cerere de plată. De asemenea, am precizat că cea de-a doua cerere de plată pe care o pregătim are ca lună de referinţă pentru trimiterea ei la Comisie, luna octombrie, şi că această cerere de plată în valoare de 2,8 miliarde de euro cuprinde cele 51 de jaloane şi ţinte aferente trimestrului I şi II al anului 2022. Din acest punct de vedere, trebuie să pregătim pachetul de documente pe care le solicită Comisia, inclusiv ceea ce înseamnă contracte de finanţare pe care le mai avem de încheiat, astfel încât documentaţia să fie completă şi să putem să intrăm în proces de analiză pentru cererea de plată numărul 2. Împreună cu prefinanţarea de 3,79 miliarde euro în acest an din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 9,2 miliarde euro sunt planificaţi să fie încasaţi de către România, alături de ceea ce mai avem pe politica de coeziune, din programele operaţionale pe care le avem în implementare în momentul de faţă, care sunt aferente perioadei de programare 2014 – 2020, unde targetul fixat la începutul anului acestuia a fost de 4,6 miliarde euro. Deci, discutăm de aproximativ 14 miliarde de euro pe care ar trebui să îi avem, cel puţin din perspectiva documentelor întocmite până la sfârşitul anului şi apoi încasarea lor treptată la bugetul României”.
• Sorin Cîmpeanu, demis de plagiat
Ultimele zile ale lunii septembrie au înregistrat un cutremur la vârful Educaţiei Naţionale. În 26 septembrie, Press One publica un material din care reiese că Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a plagiat mai multe texte în anul 2006, în calitate de profesor universitar. Mai precis, Sorin Cîmpeanu şi-a însuşit, într-un curs de specialitate, 13 capitole publicate anterior în mod repetat, în alte patru ediţii precedente ale cursului, datate 1987, 1990 şi 1993 şi 2000, sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV-B). Ministrul s-a trecut drept autor al respectivelor capitole. Numele autorilor originali a fost înlocuit cu numele lui Cîmpeanu în ediţia din 2006, dar şi într-o variantă ulterioară, din 2009, publicată în aceeaşi formă.
În faţa acestor acuzaţii, Sorin Cîmpeanu a răspuns iniţial printr-un atac.
„Principalul obiectival acestei acţiuni e blocarea legilor educaţiei”, a declarat ministrul Câmpeanu, când a fost întrebat despre acuzaţiile de plagiat.
Cu toate acestea, confruntat cu creşterea scandalului în mediul academic şi universitar, Sorin Cîmpeanu şi-a înaintat demisia în 30 septembrie din funcţia de ministru al Educaţiei Naţionale, interimatul fiind preluat pentru câteva zile de Sebastian-Ioan Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, după care în funcţia de ministru al Educaţiei a fost învestită fostul consilier prezidenţial Ligia Deca, adică persoana care a lucrat la programul prezidenţial „România Educată”.
• Rata inflaţiei trece de 15%
Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut peste aşteptări, fiind înregistrată pentru luna august 2022 o rată anuală de 15,3%, conform datelor prezentate în 12 septembrie de Institutul Naţional de Statistică (INS). În acest context, preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea până la 18,2%, iar preţurile serviciilor şi-au menţinut creşterea anuală la 8,3%. Cea mai mare creştere, de 70,6%, a fost consemnată la preţul gazelor naturale, în timp ce preţul energiei termice a crescut cu 23%.
În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din luna august 2022 a scăzut cu 52,3% sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.
În acest context, în 13 septembrie, BNR anunţa că datoria externă totală a crescut în primele şapte luni cu 5,816 miliarde euro, la 140,43 miliarde euro, de la 134,6 miliarde euro la 31 decembrie 2021. Totodată, în perioada ianuarie – iulie 2022, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 14,931 miliarde euro, comparativ cu 9,122 miliarde euro în perioada ianuarie – iulie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 5,292 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,659 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 2,492 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 316 milioane euro.
Banca Naţională mai arăta că investiţiile străine direct au însumat 5,505 miliarde euro, comparativ cu 3,830 miliarde euro în perioada ianuarie – iulie 2021.
Tot luna trecută, în 26 septembrie, Ministerul Finanţelor a prezentat execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2022, care s-a încheiat cu un deficit de 32,98 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 39,36 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 293,85 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2022, cu 22% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora a fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, contribuţii de asigurări şi impozit pe profit.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 326,83 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 16,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 23,7% din PIB la 23,8% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 77,29 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 43,56 miliarde lei, în creştere cu 16,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Din cauza nevoii de venituri la bugetul de stat, Ministerul Finanţelor anunţa în 19 septembrie că a strâns puţin peste un miliard de lei de la populaţie, prin ultima emisiune de titluri de stat Fidelis din luna septembrie. Cel mai mare interes a fost pentru tranşa în lei, cu scadenţa în 2025 şi dobânda anuală de 8%, ce a cumulat subscrieri de 423,1 milioane de lei. Pentru tranşa în euro, cu maturitatea în 2023 şi dobânda de 1,85% pe an, valoarea ordinelor de cumpărare s-a ridicat la 44,26 milioane de euro (218 milioane de lei), în timp ce pentru cea în euro cu scadenţa în 2024 şi dobânda anuală de 2,65%, subscrierile au fost de 76,34 milioane de euro (376 milioane de lei).
Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis a fost de 100 de lei pentru emisiunea în lei şi 100 de euro pentru emisiunea în euro.
Aceasta a fost a noua ofertă Fidelis derulată prin intermediul pieţei de capital de Ministerul Finanţelor începând cu iulie 2020. Valoarea totală a subscrierilor din toate cele nouă operaţiuni se ridică la circa 13,4 miliarde de lei.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
[…] Decesul Reginei Elisabeta a II-a, funeraliile grandioase care au avut loc la Londra şi urcarea pe tronul Marii Britanii a regelui Charles al III-lea au marcat debutul lunii septembrie la nivel global, reducând un pic din tensiunea generată de războiul declanşat de Rusia în Ucraina, conflict în care raportul de forţe de pe teren pare să se fi schimbat în favoarea armatei ucrainene. Pe plan intern, am consemnat începerea celei de-a doua sesiuni parlamentare, unde capul de afiş este deţinut de pachetul de proiecte de acte normative privind modificarea legilor… » Mai multe detalii […]