Comunele sălăjene se agaţă de credite pentru a-şi plăti arieratele

Autorităţile locale din Sălaj au la dispoziţie mai puţin de o lună pentru a reduce cu minim 85 la sută volumul arieratelor – datorii mai vechi de 90 de zile – pe care le înregistrau la 31 ianuarie 2013. În caz contrar, Trezoreria urmează să limiteze plăţile care pot fi efectuate din contul acestora.

O primărie din trei are datorii
Potrivit situaţiei existente la finalul lunii ianuarie, din totalul celor 57 de comune sălăjene, 21 înregistrau arierate, valoarea datoriilor depăşind 4,5 milioane de lei. Raportat la ultima lună a anului trecut, volumul arieratelor crescuse cu 800.000 de lei, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Sălaj. Aceştia au mai precizat că 12 comune aveau arierate pe programe naţionale (1,8 milioane de lei), trei, pe fonduri europene (aproape 860.000 de lei) şi 12 înregistrau arierate proprii (circa 1,1 milioane de lei).
Printre comunele cu cele mai mari datorii la 31 ianuarie se numără Crasna – 1,19 milioane de lei, Poiana Blenchii – 750.000 de lei, Benesat – 381.000 de lei, Meseşenii de Jos – 368.000 de lei, Sărmăşag – 291.000 de lei, Treznea – 277.000 de lei şi Chieşd – 230.000 de lei.
Toate comunele care figurau, la 31 ianuarie, cu datorii mai vechi de 90 de zile, au obligaţia să le reducă volumul cu cel puţin 85 la sută, altfel Trezoreria le va limita plăţile care pot fi efectuate din contul acestora. Unităţile teritoriale ale Trezoreriei vor fi autorizate să nu opereze plăţi din conturile respectivelor comune, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente, pentru stingerea arieratelor, precum şi pentru achitarea cheltuielilor cu hrana persoanelor din instituţiile de asistenţă socială şi a celor din instituţiile de sănătate.

Şeful CJ Sălaj îi urechează…
Contactaţi, primarii din comunele de pe “lista neagră” ne-au declarat că reuşi să reducă volumul arieratelor apelând la împrumuturi de trezorerie. Ordonanţa de Urgenţă 3/2013 vine în sprijinul administraţiilor locale sugrumate de datorii, permiţându-le să se împrumute de la Trezoreria Statului, pe o perioadă de cinci ani, la o dobândă egală cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicate de Banca Naţională (5,25 la sută pe an, în prezent).
În timp ce Tiberiu Marc, şeful administraţiei judeţene, se arăta îngrijorat de situaţia datoriilor, unii dintre edili tratează problema cu lejeritate. “Au fost angajate cheltuieli fără o sursă de venituri certă. Este îngrijorător faptul că la multe dintre primării, capacitatea financiară este în scădere dramatică”, a afirmat preşedintele CJ Sălaj. În opinia sa, o parte dintre datorii provin din incapacitatea primăriilor de a-şi plăti bunurile, serviciile şi lucrările, dar şi ca urmare a neachitării la termen a facturilor ce provin din programe naţionale ori din cele cu finanţare externă.

… primarii nu se stresează
De cealaltă parte, aleşii locali nu-şi fac griji prea mari şi spun că împrumutul la trezorerie va rezolva problema. Niciunul nu ia în calcul faptul că la nivel naţional se duce o bătălie aprigă pentru o bucăţică din cei 800 milioane de lei alocaţi în această direcţie şi că există posibilitatea ca banii să nu ajungă pentru toate administraţiile îndatorate.
“Asta este. Se mai întâmplă să avem şi datorii. Vom încerca să luăm un credit din Trezorerie, pentru că avem această posibilitate”, ne-a spus primarul din Sărmăşag, Dombi Attila, adăugând că cea mai mare parte a arieratelor sunt pe Ordonanţa 7 şi reprezintă contribuţia locală la proiectul de extindere a reţelei de canalizare.
Nici Sorin Romocea, edilul din Benesat nu a părut mai îngrijorat: “Vom face un credit şi gata. Ne vom descurca. Important este că am făcut investiţii, că reţeaua de apă este funcţională, că oamenii au apă în case. De-aia ne votează oamenii, ca să facem investiţii pentru comunitate”. Primarul susţine că mai mult de jumătate din arierate au rezultat în urma unei investiţii pe Ordonanţa 7, ce a vizat introducerea alimentării cu apă, şi ca urmare a unui proiect mai amplu pe Măsura 322, prin care au fost asfaltate uliţe pe 9 kilometri, s-au reabilitat caminele culturale din Biuşa şi Benesat şi a fost înfiinţat un centru after-school în Biuşa.

Crasna, fruntaşă la proiecte, dar şi la arierate
La Meseşenii de Jos, autorităţile au făcut deja demersurile pentru accesarea unui împrumut din Trezorerie. “Este mai important să aducem 10 milioane de lei în comună ori să ne gândim la cei 300.000 pe care trebuie să-i asigurăm noi?”, se întreabă primarul Sandu Berceanu. Acesta a ţinut să precizeze că, potrivit contractului încheiat cu constructorul, pentru un proiect ce prevede asfaltări de drumuri, reabiliare cămin cultural şi crearea unui centru social, plata trebuie făcută în 180 de zile. “Ne vom încadra cu plata în acest termen”, a dat asigurări Berceanu.
Emeric Pop, primarul din Crasna, ne-a declarat că a reuşit să achite o parte din arierate, astfel că nivelul acestora a scăzut la 614.000 de lei. Şi aici, pentru suma rămasă, se va apela la un împrumut de Trezorerie. După cum a precizat edilul, arieratele Crasnei sunt date de cheltuielile neeligibile şi de coparticiparea administraţiei locale la diverse proiecte. “Ţinând cont de numărul mare de proiecte pe care le-am derulat la nivelul comunei, valoarea datoriilor nu este foarte mare. Suntem printre comunele cu cele mai mari arierate, dar trebuie menţionat şi că suntem comuna cu cele mai multe proiecte implementate”, a mai spus Emeric Pop.
Deloc interesat de soluţionarea problemei datoriilor mai vechi de 90 de zile s-a arătat primarul din Poiana Blenchii, Augustin Chifor. Întrebat ce măsură va lua pentru diminuarea volumului arieratelor, acesta a replicat: “Întrebaţi-i pe cei de la Consiliul Judeţean!” Replica acestuia vine pe fondul unei supărări mai vechi, Chifor fiind de părere că Poiana Blenchii a fost discriminată de către autorităţile judeţene la fiecare alocare de fonduri.