Noua legislaţie privind înfiinţarea camerelor agricole zonale ar duce la o mai strânsă colaborare şi comunicare între fermieri, specialişti şi consultanţi din domeniul agricol. Aceasta este părerea unanimă a membrilor comitetului judeţean de iniţiativă din Sălaj pentru înfiinţarea structurilor menţionate, comitet din care fac parte Ioan Bujiţă-directorul Direcţiei Agricole Sălaj, Virgil Ţurcaş-directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură Sălaj şi Dorel Seichei – directorul Camerei Agricole Sălaj şi alţii.
Potrivit prevederilor Legii 283/2010 privind camerele agricole pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi estimărilor factorilor responsabili din judeţ s-a apreciat că în Sălaj se vor înfiinţa 15 camere agricole zonale. Decizia a ţinut cont de criterii precum: numărul fermierilor (într-o camera agricolă să nu fie mai puţin de 1.000 de agricultori, înscrişi la plăţile directe pentru suprafaţă, la care se pot adăuga deţinătorii de păduri cu peste 50 de ari), distanţe, căi de comunicare şi mijloace de transport şi disponibilitatea primarilor de a asigura spaţiu pentru funcţionarea camerelor agricole.
Camerele agricole vor fi formate din nouă fermieri şi cinci supleanţi, precum şi din specialişti, respectiv din personal tehnic operativ. În primii doi ani de funcţionare, aceste structuri vor fi finanţate de la bugetul de stat. Legea este de bun augur, pentru că acum nu mai avem cine să medieze relaţia dintre agricultori şi administraţie, Prin viitoarele camere agricole se va contura o interfaţă şi se va produce concilierea dintre reprezentanţii domeniilor conexe din agricultură. Credem că astfel interesele fermierilor vor fi altfel reprezentate datorită faptului că în aceste structuri fac parte efectiv fermieri. Nu cred în varianta politizării acestor structuri, pentru că fermierii se vor alege între ei şi agricultorii nu au culoare politică.
Cu toate că viitoarele camere agricole reprezintă un progres în ce priveşte colaborarea fermierilor cu administraţia şi specialiştii agricoli, sunt şi unele rezerve, legate de modul de plată al celor care vor face parte din colegii şi din consiliile de administraţie, dar mai ales în perspectiva autofinanţării. Am unele temeri că din momentul în care camerele agricole se vor autofinanţa şi nu vor mai beneficia de susţinerea statului, ele se vor destrăma, pentru că crescătorii de ovine şi bovine, ori deţinători de terenuri vor spune că nu mai au nevoie de personalul din aceste structuri, a spus Ioan Bujiţă, directorul Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală Sălaj.
Data alegerilor membrilor camerelor agricole nu a fost încă avansată, se ştie doar că o secţie de votare nu trebuie să aibă mai puţin de 243 fermieri, prin fermier cu drept de vot înţelegându-se deţinătorul unei exploataţii, ori reprezentantul unei asociaţii de crescători de animale. În Sălaj sunt 12 unităţi administrativ teritoriale cu mai puţin de 243 de electori, motiv pentru care s-a cerut derogare de la Ministerul Agriculturii pentru a se organiza secţii de votare în fiecare comună. Nu în cele din urmă, Dorel Seichei a precizat că în actuala structură judeţeană a Camerei Agricole sunt doar 22 de salariaţi, număr insuficient pentru a asigura necesarul de personal pentru tot judeţul, fiind nevoie de peste 40 de angajaţi în viitoarele camere agricole.