Castelul Sao Jorge din Lisabona – impunător și prietenos

Castelul Sao Jorge se află în centrul Lisabonei, pe cel mai înalt dintre multele dealuri ale orașului. Panorama este superbă, practic orașul este la picioarele tale. Se vede Placa di Commercio, râul Tagus până la vărsarea în ocean și podul “25 Aprilie”. De cealaltă parte străjuiește impunătoarea statuie a lui Hristos, inspirată de cea din Rio de Janeiro. O statuie ridicată ca împlinire a unei promisiuni, pentru că Portugalia nu a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial. Castelul Sao Jorje (Sfântul Gheorghe) a fost primul obiectiv pe care l-am vizitat în Lisabona, iar de pe zidurile acestuia am admirat orașul.

Era înca dimineață, pe râu pluteau fuioare de ceață iar Cristo Rei părea că ne imbrățisează dintre nori.

Castelul Sao Jorge este situat în cel mai înalt punct din Lisabona și este vizibil din aproape orice punct al orașului.  Istoria sa se împletește cu cea a orașului. Partea cea mai veche a acestuia datează din secolul VI, când a fost fortificat de către romani, apoi de vizigoți iar apoi de către mauri.

A fost rezidență regală în vremea maurilor, până când primul rege al Portugaliei, Alfonso Henriques l-a cucerit în 1147, cu ajutorul cruciaților din nordul Europei, care erau în drumul lor către Țara Sfântă. A fost apoi dedicat Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al Angliei, pentru a aniversa pactul anglo-portughez datând din 1371 și a fost palat regal o lungă perioadă, până când s-a construit noul palat, în ceea ce este azi Piața Comerțului.

Din palatul Alcaçovas, în care au trăit regii medievali, a rămas o clădire de piatră în care se află un mic muzeu arheologic. Într-una dintre încăperile acestuia, Vasco da Gama a fost primit în 1499 de către Regele Manuel, la întoarcerea din voiajul în India.

Intrarea principală în cetate se face printr-o poartă din secolul al XIX-lea, pe care tronează stema Portugaliei, numele Reginei Maria a II-a și anul 1846. Această poartă permite accesul în piața principală (Praça d’Armas), care este decorată cu tunuri vechi și o statuie din bronz a lui Afonso Henriques, monarhul portughez care a cucerit castelul de la mauri.
Complexul castelului este format din castelul propriu-zis (castelejo), câteva clădiri auxiliare (inclusiv ruinele palatului regal), grădini și marea terasă de pe care am admirat impresionanta panoramă a Lisabonei. Multe dintre zidurile sale se extind în jurul cetății, în zonele civile care îl înconjoară spre est și sud. Planul este aproximativ pătrat și inițial a fost înconjurat de un zid, pentru a forma o cetate.

Celelalte clădiri ale palatului regal sunt situate în apropierea pieței principale, de fapt au mai rămas doar niște ziduri și câteva încăperi reconstruite, cum ar fi Casa Ogival. Castelul medieval este situat spre colțul de nord-vest al cetății, în punctul său cel mai înalt. Ipotetic, în timpul unui asediu, dacă atacatorii reușeau să intre în cetate, castelul era ultima fortăreață, ultimul loc în care locuitorii se refugiau. Forma este dreptunghiulară, cu zece turnuri. Un zid cu un turn și o ușă de legătură împarte curtea castelului în jumătăți. O serie de scări le permit vizitatorilor să ajungă la pasarela de deasupra zidului și a turnurilor, de unde se pot bucura de priveliști magnifice asupra Lisabonei. În afară de zidurile sale principale, castelul este protejat, pe laturile sale de sud și de est, de un barbican, un zid de înălțime medie care împiedica trupele de asediu să se apropie de zidurile principale ale castelului. Pe de altă parte, laturile nordice și vestice ale castelului erau protejate în mod natural de dealurile abrupte.

Într-unul dintre turnurile interioare ale castelului, turnul lui Ulise, se află Camera Obscură, un periscop care proiectează obiectivele turistice din jurul orașului.

Foarte frumoase sunt și grădinile castelului, unde păunii se plimbă în voie și pozează țanțoși pentru fotografiile turiștilor.

Pe lângă frumusețea castelului în sine, organizatorii vin cu o mulțime de propuneri de tururi și de activități interesante pentru vizitatori. Sunt tururi ghidate incluse în prețul biletului de intrare, pentru vizitarea castelului, a sitului arheologic și a camerei obscure, cu ghidaj în diferite limbi. Trebuie doar, odată intrat în castel, să consulți panoul mare din dreapta, unde sunt trecute orele și limba în care se face prezentarea.

Duminicile sunt speciale, pentru că programul se adresează familiilor, dar mai ales copiilor. În fiecare sfârșit de săptămâna organizatorii propun ceva inedit. Fie că e vorba de demonstrații de lupte, de festival medieval cu domni și domnițe sau de prezentări ale unor meșteșuguri. Însă cea mai interesantă dintre toate mi s-a părut cea care se numește ”Liliecii din castel”. Grupurile intră în tunelele castelului unde, cu ajutorul unor aparate care detectează ultrasunetele, identifică diferitele tipuri de lilieci care viețuiesc pe acolo. Pentru o experiență de-asta mai-mai că aș lăsa de-o parte frica mea de lilieci.

Iar dacă tot ai urcat pâna la castel, foarte aproape este catedrala “Se de Lisboa” iar pe una dintre laturile dealului pe care este cocoțat castelul este faimosul cartier Alfama, cu străzile sale înguste, casele pitorești, o mulțime de restaurante și terase și cu faimosul tramvai, un simbol al orașului.

Sao Jorge este unul dintre cele mai frumoase, vechi și consacrate obiective din Lisabona. Și este cel mai vizibil, dominând orașul cu zidurile sale. Așa cum spuneam, a fost primul de pe lista noastră iar asta a fost o alegere foarte inspirată. Pentru că de pe zidurile lui am văzut diferitele părți ale orașului și ceața ridicându-se de pe râu. Aici am aflat multe despre istoria orașului fascinant pe care îl zăream la picioarele noastre. Ne-a ajutat să ne orientăm și să decidem ordinea următoarelor obiective de vizitat. Impunător dar și prietenos, așa l-aș descrie. Am plecat cu singurul regret că nu am nimerit într-o duminică, eventual cea cu liliecii… Mulțumiri Susana pentru tot sprijinul tău!

M. S.

Alte articole

Leave a Comment