Rusaliile – “Pogorârea Sfântului Duh”

Marea sărbătoare a Rusaliilor, ziua care se mai numește și Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh, este prăznuită în 4 iunie. Aceasta este una dintre cele mai vechi sărbători, iar în tradiția creștină este denumită ziua întemeierii Bisericii. De Rusalii se împlinesc 50 de zile de la Învierea Domnului această zi fiind cunoscută drept ziua în care s-au convertit la creștinism 3.000 de oameni. De-a lungul timpului, s-au format mai multe superstiții și tradiții în legătură cu această sărbătoare. Rusaliile este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, alături de cea a Paştilor, pentru că este prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era marcată ca o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Ulterior, sărbătoarea a fost separată, iar Cincizecimea a rămas numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt. Legenda spune că atunci când s-au împlinit cincizeci de zile de la Paști, s-a auzit un tunet care a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici, potrivit sursei citate. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei, cu toate acestea mulţimea a crezut că sunt beţi. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism. De aici, oamenii au început să creadă că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, întrucât cei 3.000 de oameni au alcătuit prima comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

De unde vine denumirea de „Rusalii”?

 Cuvântul „Rusalii” este românesc și derivă, probabil, indirect, din latinescul „Rosalia”, prin slavonul rusalija. De-a lungul timpului, cuvintele ruseşti au influenţat puternic limbajul religios românesc. Denumirea de „Cincizecime” este un calc după cuvântul grecesc „(ziua) a cincizecea”. Această denumire semnifică faptul că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paști. În mai multe regiuni ale țării, oamenii îşi împodobesc casele cu frunze sfinţite de tei sau de nuc, pentru a îndepărta duhurile rele, ung uşile cu usturoi, pentru a fi feriţi de ghinion tot anul şi dansează Jocul Căluşarilor, dar și pentru a alunga spiritele Ielelor care vin să facă rău, potrivit News.ro. Creștinii ortodocși prăznuiesc această sărbătoare duminică și luni, care se mai numește și Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, dar este cunoscută sub numele de Rusalii sau Duminica Mare. Tradiția spune că în ziua Pogorârii Sfântului Duh, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte vecernia Plecării genunchilor. Acesta este un ritual care se deosebeşte de celelalte slujbele obişnuite. Preotul este îmbrăcat cu toate veşmintele liturgice. În ziua de Rusalii, el citeşte, stând în genunchi, în faţa Sfintelor Uşi, şapte rugăciuni, împărţite în trei grupe.

În Duminica Rusaliilor, credincioşii îngenunchează pentru că tradiţia creştină spune că participanţilor la ritualul Plecării ghenunchilor li se împlineşte cea mai arzătoare dorinţă. În duminica sfântă se practică ritualuri care să îndepărteze puterea Rusaliilor, cunoscute în popor ca zâne rele, iele sau împărătesele văzduhului. Tradiţia populară spune că acela care pândeşte Rusaliile şi doreşte să le vadă dansând va avea probleme mari de sănătate. Cu ocazia acestei sărbători, în biserici se aduc în ziua de Rusalii frunze de nuc şi flori de tei pentru a fi sfințite. Apoi, aceste ofrande se împart credincioşilor, ca simbol al limbilor de foc pogorâte asupra apostolilor. În popor se spune că este bine ca ramurile verzi cu frunze de nuc şi flori de tei să împodobească ferestrele casei şi icoanele.

 

Alte articole

Leave a Comment