Il cunosc pe domnul invatator Petru Galis, din Cizer, de peste 40 de ani! Oare cand au trecut? Dumnealui, dupa ce absolvise Liceul Pedagogic din Cluj, s-a intors sa fie dascal in satul sau natal, acolo unde il gasim si astazi, cu familie si gospodarie, asa cum erau majoritatea invatatorilor din scoala romaneasca de pana mai ieri.
In acel an, 1968, dupa ce eu, insumi, fusesem invatator suplinitor in comuna Cizer, l-am cunoscut pe domnul Galis. Eram in primul an de gazetarie la Nazuinta. Ne-am intalnit la redactie si am stabilit impreuna cadrul colaborarii noastre, ce a dainuit cat a durat si ziarul – decembrie 1989 – continuand in Graiul Salajului de astazi.
Pe parcursul anilor, nu o data, fiind la curent cu viata si activitatea sa de dascal si gandindu-ma la vremea eram eu invatator si, pe urma, profesor, sincer, am ajuns sa-l invidiez pe invatatorul Galis din Cizer, si sa ma incerce parerile de rau dupa scoala ce-am lasat-o in schimbul unei munci plina de insatisfactii, predicatoare de neadevaruri, care mai de care mai cumplite. Mai mult, invatatorul Galis, paralel cu munca din scoala si tot ceea ce reprezenta ea, a scris, a publicat mult in ziare si reviste, ceea ce i-a dictat inima si constiinta de dascal in Cizer, satul in care s-a nascut. In aceasta cursa nevazuta, dar reala, a castigat invatatorul, a castigat statornicia.
Cartea aparuta la Editura Scoala Noastra, Zalau, 2007 – Scoala veche-n sat stravechi, avandu-i autori pe sotii Petru Galis si Zoia Galis, se inscrie pe linia considerentelor noastre de mai sus. Iata ce spune argumentul unuia dintre autorii cartii: In timpul celor aproape patru decenii de apostolat, am cercetat si trecutul istoric al satului natal, activitate reliefata in lucrarea pentru obtinerea gradului didactic I (1982). Din aceasta lucrare au desprins un crampei referitor la invatamantul cizerean, pe care doresc sa-l public cu ocazia implinirii a 140 de ani de la atestarea documentara. Obiectiv realizat in 2007, prin publicarea acestei carti, avand drept motto: Noi aicea n-am venit,/ Ci aici ne-am zamislit si cuprinzand opt capitole, printre care: Inceputurile, Certitudine (1867 – 1918), Consolidare (1919 – 1949), Inflorire (1949 – 1970), Dezvoltare si Apogeu (1969 – 1989), Dupa Revolutia din 1989, Amintiri, Impresii, Expresii, Dascali si invatacei, numeroase fotografii, date statistice.
Pentru elevii de astazi si de ieri, pentru invatatori si profesori, este imperios necesara citirea tuturor monografiilor scolare aparute in ultimii ani. Ele ne vor imbogati cunstintele despre oamenii si locurile de unde au pornit in lume. Si, cu siguranta, ne vor indemna sa le cautam si iubim.
Invatatorul
TU pui creionu-n mana plapandului copil,
Si-l faci sa-nvete-al limbii alfabet.
TU il inveti cititul, muncind cu el, abil,
Si-ncerci sa faci din el un om perfect. Si-ncerci…
Tu il inveti purtarea cu semenii sai,
Cinstit si drept oricand sa fie;
Sfaturile bune ce TU i le dai,
Pe veci sa-i fie lui drept temelie.
Respect TI se cuvine in orice-mprejurare,
De la copii si tineri sau batrani,
Sa fii mereu a noastra lumanare,
Ce o transmiti mereu de la strabuni!
Petru Galis, Cizer
