Lansări de carte silvană

Cinci volume semnate de cunoscuţi autori sălăjeni vor fi lansate în cadrul celei de a VIII-a ediţii a Zilelor revistei „Caiete Silvane” – eveniment cultural desfăşurat în perioada 19-21 martie de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului (CCAJ) Sălaj, Revista şi Editura „Caiete Silvane”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Sălaj, Primăria municipiului Zalău şi Uniunea Scriitorilor din România (USR) filiala Cluj. Potrivit organizatorilor, joi, 19 martie, începând cu ora 12 la filiala Cluj a USR şi vineri, de la ora 16, în Sala „Dialoguri europene” de la CCAJS, vor fi lansate următoarele volume apărute la Editura „Caiete Silvane”: Marin Pop – „Corneliu Coposu şi Blajul. Destinul unei generaţii” – Colecţia „Restituiri”; Viorel Mureşan – „Colecţia de călimări 3” – Colecţia „Scriitori sălăjeni”; Imelda Chinţa – „Destine şi cărţi – recviem interpretativ” – Colecţia „Scriitori sălăjeni”; Viorel Tăutan – „Vănătorul de tristeţi” – Colecţia „Poesis” şi Marcel Lucaciu – „Flori de cuc” – Colecţia „Poesis”.


Volumele apărute la Editura „Caiete Silvane”

Imelda Chinţa – Destine şi cărţi – recviem interpretativ: „Fiecare carte reprezintă un destin, o experienţă, o confrunare de idei, o manifestare simbiotică evidentă a gândirii analitice şi sintetice. Este, în esenţă, expresia fiinţei. În cărţi, albul şi negrul coexistă, coabitează într-o dialectică a stărilor, a trăirilor şi redau în maniere distincte poveşti, filosofii de viaţă, profesiuni de credinţă”.
Marin Pop – Corneliu Coposu şi Blajul. Destinul unei generaţii: „Lucrarea de faţă îşi propune să introducă în circuitul ştiinţific informaţii despre Corneliu Coposu, ca exponent al şcolilor Blajului, într-o triplă ipostază: elev al Blajului; jurnalistul Corneliu Coposu despre Blaj şi întrunirile promoţiei lui Corneliu Coposu în anii 70-80 ai secolului trecut, în plin regim comunist, supravegheate atent de către organele Securităţii Statului.
Pe lângă destinul zbuciumat al lui Corneliu Coposu, am încercat să evidenţiem destinul întregii sale generaţii, care a fost afectat serios în timpul celui de al doilea război mondial şi îndeosebi în timpul regimului comunist. Marea lor majoritate se aflau în plină ascensiune profesională, ca preoţi greco-catolici, profesori, magistraţi, medici, jurnalişti, etc., iar anii 1947-48 a însemnat un adevărat cutremur pentru ei. Foarte mulţi dintre ei au trecut prin iadul închisorilor comuniste, alături de foştii lor profesori, alţii au fost daţi afară din servicii sau marginalizaţi. Faptul că au rezistat tuturor vicisitudinilor vremii s-a datorat şi formaţiei profesionale solide dobândite la Blaj, a spiritului şi moralităţii impregnate de acest oraş în conştiinţa elevilor”.
Viorel Mureşan – Colecţia de călimări 3: „Când scriu despre poezie, eu mă simt studentul medicinist Friederich von B., din nuvela lui Ernst Wiess gata să întoarcă o privire cercetătoare celor ce ar încerca să se sinucidă punând mâna pe o peniţă banală de oţel”.
Marcel Lucaciu – Flori de cuc: „Există şi artişti explozivi, şi ei pot fi valoroşi, fără doar şi poate, la care complexul intelectual şi emoţional ce dă suflu operei se traduce în imagini petulante. Poate că o asemenea exuberanţă şi un astfel de patos definesc, în bună măsură, chiar poezia noastră de astăzi. Există însă şi voci lirice care se exprimă în forme contrase, pe un spaţiu restrâns şi discret. E acesta şi cazul volumului pe care tocmai îl ţii în mână, cititorule, Flori de cuc, de Marcel Lucaciu. Omului din noi i s-a atrofiat fiorul cosmic, lumea exterioară e o carapace tot mai rezistentă şi mai brutală, fiinţa noastră întreagă se simte izolată. Înţelegi că nu mai poţi să te exprimi decât aluziv şi indirect şi doar despre lucruri şi fapte banale. Aşa a ajuns şi Marcel Lucaciu la liricizarea cotidianului” , spune Viorel Mureşan.
Viorel Tăutan – Vânătorul de tristeţi: „Spre dimineaţă îşi umple cartuşiera/ cu gloanţe de rouă şi-n tolbă – iluzia unor vise nicicând împlinite/ pentru panoplia cu trofee a bunicului din fotografia de la muzeu. El – ultimul vânător de tristeţi/ dintr-un lanţ genetic nobil şi imemorial”. Viorel Tăutan a mai publicat cinci cărţi de poeme: „Jurnal în răspântii”, „Gesturi în oglindă”, „Elegia Civis Transilvaniae”, „Speranţă renăscută” – în colaborare cu Doina Ira – Tăutan, „Poeme / Versek”, dar şi cartea de proză memorialistică „Impresiile unui călător tomnatic”.

Alte articole

One Thought to “Lansări de carte silvană”

  1. Anonim

    ZALAUANULE ASTEPTAM COMENTARIUL TAU „INTELIGENT”

Leave a Comment