Festivalul ”Ecouri Meseşene” a redevenit, după mulţi ani, o manifestare de rang internaţional la care şi-au dat concursul artişti de renume din muzica şi dansul popular al Sălajului, Transilvaniei, Ungariei şi Bulgariei. În cele două zile dedicate festivalului, atât publicul, cât şi oaspeţii veniţi pe meleagurile sălăjene au remarcat ospitalitatea şi organizarea desăvârşită a întregii manifestări.
Artişti îndrăgiţi, dar şi nume poate mai puţin familiare pentru zălăuani, au surprins prin evoluţia lor publicul din municipiu, în cele două zile ale ediţiei cu numărul 37 a Festivalului „Ecouri Meseşene”. Atât sâmbătă, cât şi duminică, deschiderea spectacolului s-a făcut, nu pe scenă, ci în centrul urbei, unde fiecare ansamblu folcloric a participat la parada portului popular. Pe traseul de la fostul Centrul Militar, strada Unirii, Magazinul Universal, Ceas, membrii formaţiilor au oferit câte un scurt recital artistic, după care au urcat pe scena din curtea fostului Centru Militar. Formaţiile şi soliştii care au încântat publicul sălăjean în acest weekend au fost: Ansamblul „Meseşul” al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, „Bârgăul” din Prundu Bârgăului (judeţul Bistriţa Năsăud), „Coroniţa” din Solovăstru (judeţul Mureş), „Doina Maramureşului” din Moisei, „Datina” din Turda (judeţul Cluj), precum şi membrii ansamblurilor şi formaţiilor din Meseşenii de Jos, Horoatu Crasnei, Ciumărna, Valcău de Jos, Cehu Silvaniei, Cizer, Derşida din judeţul Sălaj, şi Sava Negrean – Brudaşcu, Domnica Dologa, Nicolae Mureşan, Ioan Dordoi şi Felix Gălan.
Folclor autentic. Fără manele
„Este o sărbătoare a folclorului din Sălaj, din Transilvania, Ungaria şi Bulgaria. După mulţi ani, „Ecouri Meseşene” a redevenit un festival internaţional, pe care, în timp, dorim să-l dezvoltăm. Cu siguranţă îl vom permanentiza în această locaţie, care este foarte generoasă. Am adus aici şi meşteri populari din Cluj şi Sălaj. Festivalul a fost cunoscut ca manifestare dedicată dansului muieresc, tradiţie pe care dorim să o menţinem, lucru dovedit şi de formaţiile care evoluează şi de repertoriul prezentat. Toate formaţiile din judeţ care au dans muieresc au fost invitate la festival pentru că aşa zisul dans al socăciţelor, cu diversele lui variante, este specific Sălajului. Acest festival a reprezentat un bun prilej pentru sălăjeni de a se reîntâlni cu muzica populară autentică, interpretată de solişti şi formaţii consacrate. Nu am invitat la Zalău manelişti, pentru că dorim să cultivăm şi să păstrăm gustul pentru folclor al spectatorilor noştri. În plus, am dorit ca sălăjenii să cunoască noul sediu, unde, cu siguranţă, vom organiza astfel de manifestări, şi nu doar în aer liber”, a precizat directorul Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, Daniel Săuca.
Organizare de nota 10
Oaspeţii de dincolo de Dunăre ne-au împărtăşit bucuria de a se afla la Zalău şi s-au arătat impresionaţi de ospitalitatea gazdelor. „Zalăul este un oraş foarte frumos şi cu oameni buni. Totul este perfect şi suntem deosebit de impresionaţi de modul în care acest eveniment a fost organizat. Fiecare membru al delegaţiei noastre a fost foarte bine tratat şi îngrijit”, ne-a spus reprezentantul formaţiei bulgare. Dacă oaspeţii au fost impresionaţi de buna primire a organizatorilor, publicul a fost surprins de muzica, dansul, costumele şi specificul obiceiurilor prezentate. Artiştii au prezentat din repertoriul formaţiei atât melodii populare, cât şi cântece moderne, combinate cu muzica folk. Grupul a fost format din 17 dansatoare, 3 instrumentişti şi două fete, de 10 şi 12 ani, care au uimit publicul prin recitalurile lor. Reiterăm faptul că ansamblul „Yablanska necklace” din Bulgaria, a luat fiinţă în anul 2008 în oraşul Yablanica. Directorul artistic al grupului este Hristo Vasilev, iar coregraf, Petya Lazarova. Renumiţii interpreţi de la sud de Dunăre au susţinut spectacole în oraşul Yablanica, în ţară şi în străinătate. Repertoriul ansamblului cuprinde dansuri din toate regiunile Bulgariei. Formaţia face parte din Federaţia Internaţională de Folclor (IGF).
Folclorul nu este un simplu liant cultural
Ansamblul din Debrecen (Ungaria) nu s-a aflat pentru prima dată în Sălaj, aşa cum a fost cazul formaţiei bulgare. Hercz Vilmos, directorul artistic al grupului ne-a declarat că a fost foarte bucuros când a primit invitaţia de a evolua pe scena din Zalău. „Şi noi am pregătit pentru acest spectacol dansuri femeieşti din zona Debrecen. Este deosebit de important că cele două oraşe, Zalău şi Debrecen, care nu sunt la foarte mare distanţă între ele, au reuşit să se întâlnească datorită culturii şi tradiţiilor. Formaţia din Zalău, „Meseşul”, gruparea în limba maghiară, este aşteptată în această săptămână la Debrecen la „Carnavalul Florilor”, unde, de asemenea, va avea loc un spectacol folcloric. Pot spune că în Sălaj avem deja prieteni, români, maghiari şi ţigani. Am mai avut prilejul de a dansa pe scene din Sălaj din Zalău, Crasna, Sărmăşag, Şamşud şi Cehu Silvaniei, şi sunt convins că un astfel de festival este atât prilej de a încheia parteneriat, cât şi de a ne face noi prietenii”, a subliniat Hercz Vilmos. Menţionăm, că anul acesta grupul din Debrecen a marcat cea de-a 62 aniversare a ansamblului. Dacă în anul 1950, intenţiile iniţiatorilor au fost de a aduna, a salva şi a prezenta pe scenă obiceiurile, cântecele şi dansurile din zona Haidu – Bihar, astăzi, repertoriul ansamblului s-a lărgit şi cuprinde jocuri şi dansuri din fiecare zonă etnografică a Ungariei şi a zonei Subcarpatica. Ansamblul, care nu s-a dezminţit nici la Zalău, având o evoluţie deosebită răsplătită cu îndelungi apaluze, a primit, de la constituire, importante distincţii. Între acestea: Ansamblu Deosebit Permanent; premiul Kölcei Ferent; Premiul Pro Urbe; premiul Prima. Până în 1993, grupul a fost condus de dr. Beres Andras, distins cercetător, etnograf şi coreograf. În prezent, ansamblul este condus de Hercz Beata şi Hercz Vilmos, deţinător al distincţiei „Maeştri tineri ai folclorului”. Ansamblul din Debrecen este catalogat între primele formaţii reprezentative din Ungaria, fiind laureat la nenumărate concursuri şi festivaluri, în toată lumea. Acompaniamentul muzical a fost asigurat de orchestra Bürkös sub conducerea lui Dejöhazi Tamas.
Creaţiile artistice, îmbinate cu meşteşugul
Manifestarea organizată de Consiliul Judeţean Sălaj şi Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, s-a derulat în curtea fostului Centru Militar. Locaţia aleasă a fost ideală nu doar prezentării spectacolului, ci şi expunerii unei palete diverse de produse realizate de meşterii populari din judeţele Sălaj şi Cluj. Mulţi dintre creatorii de artă populară din Ardeal sunt deja cunoscuţi publicului zălăuan, deoarece majoritatea dintre ei au mai participat la evenimente similare. I-am întâlnit aici pe: Szallos Elisabeta –creator de artă populară din localitatea Viştea, judeţul Cluj, care a expus păpuşi de porţelan, de cârpă, de cauciuc, îmbrăcate în costum popular, precum şi podoabe, cercei, brăţări, trăistuţe sau poşete; Petru Teglaş de la Var, care a adus coşuri de nuiele şi răchită, învelitori de sticlă, vase şi vaze pentru flori, coşuri de piaţă; Mariana Şimon-producător şi colecţionar de artizanat din Zalău care a expus picturi pe suport de pânză, piatră, lemn, dar şi produse tradiţionale din sfoară, rafie, podoabe din mărgele şi diverse materiale; Nagy Eva –meşter popular din Vârşolţ, care a uimit cumpărătorii cu inedite obiecte de ornament care simbolizează bibelouri, broşe, medalioane, cercei, realizate din aţă albă cu croşeta; Csibi Csaba, din Borla care a oferit spre vânzare ceramică tradiţională (vase pentru gătit, oale, farfurii, vaze, ghivece pentru flori; Melinda Bucur din Dej, care a oferit podoabe deosebite executate din cupru, alamă, sârmă argintie, sticlă, lemn, ceramică; Ovidiu Duma din Turda, de la care zălăuanii au achiziţionat uleiuri nerafinate (de nucă, floarea soarelui şi dovleac), precum şi sfaturi cum să-şi protejeze sănătatea; Gabriela şi Eugen Grigorovici din Cluj au prezentat un stand cu podoabe din ceramică şi ceramică pictată; cunoscutul meşter popular din Ciumărna, Ileana Graţiana Pop, care a surprins publicul prezent la festival cu pieptare, ii ţărăneşti, precum şi costume populare specifice Văii Agrijului şi Văii Almaşului; în schimb, Iulia Morar din Cluj a expus costume populare din zona văii Arieşului, Munţii Apuseni, Valea Someşului şi din Săcel; Ioan Morar din Cluj Napoca a fost prezent la Zalău cu obiecte de lemn sculptate (linguri, ouă, cruci, calendar) şi Ana Ştefania Criste din Cizer, cu costume, şterguri şi podoabe din mărgele. Nu în cele din urmă, la loc de cinste în rândul meşterilor populari au fost şi artiştii plastici sălăjeni, care au expus din creaţiile lor: Olga Orţan-icoane pe lemn şi sticlă, Lina Livia Niste-icoane pe lemn şi Ana Pop-icoane pe sticlă.
