Timp de patru săptămâni, în intervalul 15 noiembrie – 9 decembrie 2016, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău va fi gazda Salonului Interjudeţean de Restaurare intitulat: Din tainele restaurării. Iniţiativa organizării acestei manifestări culturale aparţine specialiştilor restauratori şi conservatori de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău.
La realizarea expoziţiei, alături de gazdele manifestării – specialiştii de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău – au participat cu exponate specialişti în domeniul restaurării şi conservării patrimoniului cultural mobil de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Muzeul Cetăţii şi a Oraşului Oradea şi Muzeul Judeţean Satu Mare.
Restaurarea bunurilor de patrimoniu cultural implică o intervenţie competentă, cu mijloace adecvate, în scopul stopării procesele de degradare şi pentru păstrarea cât mai mult posibil din original şi din semnificaţia iniţială a obiectului asupra căruia se intervine. Activitatea de restaurare a bunurilor de patrimoniu este reglementată de legislaţia în vigoare şi gravitează în jurul câtorva principii fundamentale.
Primul dintre aceste principii precizează că nici o intervenţie nu trebuie să înlăture, să diminueze sau să falsifice părţi ale obiectului, ci să păstreze în totalitate elementele originale din obiect (Primum non nocere).
Un alt principiu, cel al compatibilităţii materialelor, prevede folosirea unor materiale similare celor originale sau, dacă nu este posibil, acestea trebuie să aibă proprietăţi fizico-mecanice cât mai apropiate de cele originale.
Reversibilitatea intervenţiei, este de asemenea un principiu de care trebuie să se ţină cont în restaurare. Conform acestui principiu, se utilizează doar acele materiale şi substanţe care au fost experimentate şi testate în condiţii controlate şi sunt reversibile, adică pot fi îndepartate ulterior, fără a afecta starea obiectului. Materialele nereversibile se folosesc numai în situaţii limită, în care utilizarea lor constituie singura modalitate de salvare a obiectului.
Potrivit unui alt principiu, cel al lizibilităţii intervenţiei, toate intervenţiile asupra obiectului trebuie să fie vizibile, fie prin examinare directă, fie prin intermediul documentaţiei din dosarul de restaurare.
În cazul restaurării ştiinţifice, zonele lacunare sau porţiunile care lipsesc din obiect, nu se completează dacă lipseşte mai mult de 50% din original. În armonie cu acest principiu, restaurarea se opreşte acolo unde începe ipoteza!
Activitatea de restaurare a bunurilor de patrimoniu mobil implică o bună cunoaştere din partea restauratorului atât a teoriei şi practicii restaurării, cât şi a unor cunoştinţe temeinice de istorie, istoria artei, tehnologia materialelelor, fizică şi chimie. Ca atare, în spatele obiectelor de patrimoniu restaurate se află o pasionantă activitate de cercetare şi o muncă asiduă, un efort susţinut al restauratorilor care, în unele situaţii, după multe luni de muncă sârguincioasă, reuşesc să redea obiectului aura de odinioară.
Expoziţia de la Zalău reuneşte peste 40 de piese de patrimoniu restaurate de specialiştii de la instituţiile amintite. Pentru ca publicul vizitator să poată pătrunde în “tainele” acestei profesii, piesele din expoziţie sunt însoţite de documentaţia de restaurare, adică fotografii realizate înainte de restaurarea pieselor şi în timpul restaurării, alături de informaţii privind operaţiunile de restaurare prin care au trecut piesele, înainte de a ajunge în vitrină. Salonul de Restaurare de la Zalău beneficiază şi de un catalog de expoziţie, în paginile căruia sunt redate fotografii ale pieselor înainte şi după restaurare, alături de câteva informaţii privind denumirea obiectului, material, tehnica de realizare, dimensiuni, deţinător şi numele restauratorului.
Vernisajul va avea loc marţi 15 noiembrie 2016, ora 11,00 la Galeria de Artă “Ioan Sima“, strada Gheorghe Doja, nr. 6, expoziţia fiind deschisă publicului pentru vizitare până în vineri 9 decembrie 2016.
Dr. Emanoil Pripon, cercetător ştiinţific III.
Expert conservare-restaurare metal, ceramică, porţelan, sticlă
