17 octombrie 1944 – Eliberarea Zalăului, în documente de arhivă

În seara zilei de 23 august 1944, Regele Mihai anunţa, la radio, încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite. România, spunea el, îşi va mobiliza toate forţele pentru „a elibera pămânul Transilvaniei noastre de sub dominația străină”. Dar armistiţiul nu va fi semnat decât multe zile mai târziu, în noaptea de 12/13 septembrie, la Moscova. Abia atunci principala preocupare a noilor aliaţi a devenit campania împotriva forţelor germane şi ungare din Transilvania. Până la acea dată, însă, sovieticii au luat zeci de mii de prizonieri români (profitând de faptul că până în…

Mai mult...

Mai este limba română dulce şi frumoasă?

MOTTO : “Scrieţi şi faceţi greşeli de ortografie: iată-vă desconsideraţi înainte de a fi cunoscuţi” (Rene Parisse, cercetător francez) Gheorghe Sion (1822 – 1892), poet revoluţionar paşoptist, membru al Academiei Române, a rămas în memoria iubitorilor de literatură îndeosebi prin oda “Poezia românească“. Primele versuri ale textului acesteia, reliefează două trăsături ale limbii române: “Mult e dulce şi frumoasă / Limba ce-o vorbim“. Fiind o lucrare beletristică, această odă trebuie înţeleasă ca atare. Într-un astfel de text, cuvintele predominante au sensuri multiple şi formă figurată. Interpretând/decodificând opera paşoptistului nostru, el…

Mai mult...

Alexandru Achim şi Garda Naţională Română din Băseşti

Vatră de istorie, cultură şi spiritualitate a Ţării Codrului, localitatea Băseşti a constituit o prezenţă importantă în lupta poporului nostru împotriva dominaţiei străine, pentru libertate, unitate şi suveranitate naţională. Prezenta lucrare are drept scop să înfăţişeze contribuţia Gărzii Naţionale Române din Băseşti la opera de edificare a României Mari, rolul acestei unităţi militare în cadrul luptelor naţionale de la sfârşitul Primului Război Mondial. Despre evenimentele politico-militare din plasa Cehu Silvaniei, din care făcea parte şi localitatea Băseşti, s-a scris relativ puţin. Primele consemnări au apărut în presa interbelică, aparţinând protopopului…

Mai mult...

Casa lui Horea, în Oşteana, lângă păşunea Malului

Toţi cei care au scris despre Horea şi Biserica de lemn din Cizer au localizat casa lui Horea la „Puturoanca” satului Vânători din comuna Ciucea, undeva în perimetrul în care drumul Cizer-Ciucea se întâlneşte cu cel care vine de la Buciumi. Am citit această informaţie în monografia Sălajului redactată la 1908 de Dionisie Stoica şi Ioan P. Lazăr, în descrierea Bisericii de lemn din Cizer de către Valer Butură, precum şi în texte semnate de dascălul Petru Galiş din Cizer. O nedumerire venită din amintiri de familie mi-a însoţit mereu…

Mai mult...

Bathory Fest – organizat online, fără spectatori

Organizatorii festivalului Bathory Fest au anunțat că accesul spectatorilor la evenimentele live organizate nu va mai fi permis în acest an, respectiv sâmbătă și duminică, în zilele de festival. „În condițiile actuale legate de situația pandemică și din dorința de a proteja cetățenii/vizitatorii am luat decizia de a transmite live o parte din activitățile desfășurate în acest an la Bathory Fest. Așadar am interzis accesul spectatorilor la festival iar cei interesați vor putea să urmărească live și în înregistrări întreaga manifestare Bathory Fest 2020.”, Redăm mai jos progamul inițial al…

Mai mult...