Povestea cepei și comoara din Sici

Ceapa a devenit un simbol pentru comuna Pericei. Sătenii i-au construit un monument, i-au dedicat festivaluri, cunoașteți povestea. Și e o poveste care continuă. O asemenea poveste circulă și în Sici, satul din deal. Florica Pașca locuiește în Sici și cultivă ceapă. Nu, nu e o simplă ceapă, ci una care s-a contopit cu viața comunității din zonă. Ceapa a ajuns o sursă de venit, o modalitate de a atrage turiști, de a promova zona, dar și de a găti aproape toate felurile de mâncare cunoscute la nivel local.

Pe Florica am întâlnit-o la mai multe târguri cu produse locale. La ultimul, organizat în Zalău, a venit din nou cu ceapă și m-a atenționat că este „Ceapă de Sici”. Mi-a explicat că ceapa este mai mult decât o legumă. „Felul acesta de ceapă l-am moștenit din generație în generație. Nu-i din arpagic, e din plantă. Punem primăvara sămânța și după ce răsare, o replantăm. E o muncă în plus, dar vedeți rezultatul. Eu nu vreau să las tradiția, nu pot renunța la ea. E o comoară. Noi, în Sici, nu suntem comercianți, suntem mici producători. Avem și animale de la care obținem inclusiv îngrășământul pentru fertilizarea terenurilor. Cultivăm ceapă, dar avem și alte legume. Cu asta ne ocupăm, din asta trăim și ne place”, mi-a spus Florica Pașca.

Ceapa și mâncarea

Discuțiile continuă, Florica îmi arată ceapa din coșarcă. Râde și îmi spune că nu există mâncare în sat în care să nu se pună ceapă. „Ce mâncare e fără ceapă? Nu există mâncare în care să nu punem ceapă. Așa e la noi. Știți bine cât de bună e ceapa inclusiv pentru sănătatea noastră. Problema este alta. Din păcate, tineretul nu mai este interesat de pământ, de cultivarea legumelor. Se pierde tradiția. Eu nu-i condamn. Familia mea cu asta s-a ocupat și asta facem și acum. Nu știm până când, dar continuăm”, a adăugat Florica. A trebuit să ne încheiem discuția. S-au apropiat cumpărătorii dornici de a cumpăra ceapă, dar și niște roșii ce păreau zemoase și dulci.

Leave a Comment