Porumbul şi cartoful modificate genetic, în continuare pe mesele sălăjenilor

La începutul lunii octombrie a expirat termenul până la care ţările UE au putut opta pentru interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), 14 state anunţându-şi această alegere: Slovenia, Serbia, Croaţia, Letonia, Italia, Germania, Scoţia, Ţara Galilor, Lituania, Austria, Irlanda, Polonia, Franţa şi Grecia. România nu se numără printre ţările care au anunţat interzicerea cultivării OMG, iar la noi nici nu a existat o dezbatere pe această temă.

În Europa există de mulţi ani o mişcare de opoziţie faţă de utilizarea organismelor modificate genetic şi a companiilor care le promovează.

Chiar anul acesta, fermierii polonezi au ieşit în stradă cu tractoarele pentru a bloca autostrăzile, ca modalitate de a-şi exprima dezacordul faţă de influenţele străine asupra tradiţiei lor agricole. După cum se vede, în multe ţări protestele şi implicarea cetăţenilor au fost cu folos. La noi, deocamdată rămân pe ogoare, cel puţin două soiuri modificate genetic, vorbim de cartof şi un soi de porumb, MON 810. Potrivit Direcţiei Agricole Sălaj, în ţara noastră s-a renunţat în cea mai mare parte, odată cu intrarea în UE la cultivarea cerealelor sau legumelor modificate genetic, cum ar fi soia sau alte legume ori cereale.

Direcţia Agricolă Sălaj explică

Directorul Valentin Duca ne-a explicat faptul că aceste cereale sau legume, modificate genetic, aduc un plus consistent de productivitate, aceasta fiind principalul motiv pentru care sunt cultivate, ţări cunoscute ca fiind mari exportatoare de cereale sau legume, cum ar fi Brazilia, Argentina sau Chile folosind în continuare OMG. „Noi nu mai cultivăm soia modificată genetic încă din 2007, însă ca exemplu, o specie de soia nemodificată dă la hectar,1000 kg de recoltă în timp ce soia modificată genetic ajunge la o producţie ce depşeşte 4 tone. Soia modificată este un bun colector de azot în sol, de până la 100 kg la hectar, acesta ar fi un alt avantaj. Toate acestea însă vin la pachet, cum se spune, cu dezavantajele consumului unor astfel de produse sau al cărnii provenite de la animalele hrănite cu cereale modificate genetic. Deşi ţara noastră nu s-a alăturat nici în acest an celor de pe lista cu ţările care au interzis în proporţie totală, cultivarea unor asemenea soiuri, trebuie ştiut faptul că, pentru asemenea culturi, este nevoie de aprobarea Autorităţii Europene Pentru Siguranţa Alimentelor. Iar dacă ţări ca Brazilia sau Argentina trimit oriunde în lume produse care provin din seminţe modificate genetic, nu ştiu dacă această măsură, de a te înscrie pe o listă, reprezintă un element de siguranţă care să-ţi ofere certitudinea că în farfuria ta nu ajung sub nicio formă, produse modificate genetic”, ne-a spus directorul Direcţiei Agricole Sălaj, Valentin Duca.

Rămânem aşadar, pe „stoc”, cu cel puţin două soiuri de cartof şi porumb care sunt modificate genetic.

Nu s-au demonstrat încă efectele OMG asupra organismului uman

Urmările consumului unor astfel de legume sau cereale, a produselor care derivă din ele sau care le au la bază, pot avea urmări asupra sănătăţii noastre. De la alergii la modificări la nivel celular, tulburări de metabolism, mergând uneori până la unele forme de cancer, toate sunt invocate de diverse studii ca fiind o consecinţă a consumului acestor organisme modificate genetic, însă nu a fost demonstrată ştiinţific niciodată, cu certitudine, această legătură. Producătorii de cereale care folosesc organisme modificate genetic utilizează uneori gene care ar putea crește, spre exemplu, rezistenţa la anumite antibiotice. Există specialişti care consideră că această rezistenţă poate fi transmisă bacteriilor din tubul digestiv al omului. Producătorii susţin însă că transferul acestor gene din alimente în bacteriile din intestine este foarte puţin probabil. Ceea ce se poate spune cu certitudine în prezent este că trebuie să treacă mai mulţi ani pentru a putea vedea efectele consumului de organisme modificate genetic asupra sănătăţii.

Alte articole

One Thought to “Porumbul şi cartoful modificate genetic, în continuare pe mesele sălăjenilor”

  1. Nelu

    Leprele ăstea care acum spun că în România se pot consuma şi produse modificate genetic, în 1990 făceau clăbuci la gură împotriva lui Ceauşescu care aprobase salamul cu soia, salam sănătos, de altfel, care care se foloseşte şi azi în toată lumea. PORCILOR !

Leave a Comment