Duminica, romanii cu drept de vot sunt chemati sa voteze in primul tur al alegerilor prezidentiale, cel dintai scrutin de acest fel separat de alegerile parlamentare. Dupa cum bine stiti, pe buletinul de vot vor figura 12 candidati, insa doar trei dintre ei – Traian Basescu, Mircea Geoana si Crin Antonescu – au sanse reale, potrivit sondajelor de opinie, de a se califica in turul al doilea de scrutin, unde se va decide viitorul presedinte al Romaniei. Faptul ca scrutinul prezidential a fost decuplat de cel parlamentar pare sa fie un fapt pozitiv, deoarece permite o dezbatere separata si nu doar tratarea candidatului prezidential ca o locomotiva a listei de partid pentru parlament. Cu toate acestea, campania electorala ce tocmai se incheie a demonstrat ca aceasta ocazie nu a fost fructificata deloc. In mod previzibil, Traian Basescu i-a bagat in aceeasi oala pe principalii sai contracandidati, facandu-i responsabili de ceea ce el considera esecurile guvernarii din ultimii cinci ani, iar acestia, la randul lor, l-au acuzat pe presedinte de toate turbulentele politice care s-au manifestat dupa data de 1 ianuarie 2007, atunci cand Romania a devenit tara membra a Uniunii Europene.
Nu trebuie sa fii un mare analist politic sa intelegi, de fapt, unde se afla puterea in Romania. In orice caz, nu la Palatul Cotroceni. Suspendarea din functie din aprilie 2007 a presedintelui Basescu de catre Parlament, precum si daramarea guvernului Emil Boc si apoi respingerea unui nou guvern propus de Traian Basescu de catre aceiasi parlamentari, arata limitele puterii prezidentiale in Romania. Oricat ar fi incercat Basescu sa incalce ori sa mearga pe marginea ei, Constitutia si-a spus cuvantul: ca vrem sau nu, Parlamentul este prima putere in stat. Astfel, este cat se poate de logic faptul ca Traian Basescu si-a dorit foarte mult sa dispuna de o majoritate absoluta in Parlament, dar modul grobian in care s-a comportat, mai ales in ultimii trei ani, a vexat populatia, astfel incat o buna parte dintre cei care pana nu demult i-au fost alaturi, azi, ii arata obrazul ori, mai dureros, il ignora total.
Cum nu putem sa va recomandam sa stati acasa in ziua votului, va sugeram ca duminica sa dati un vot de protest impotriva actualei stari de fapt din politica romaneasca si – daca tot nu v-ati decis asupra unui nume de viitor presedinte – sa introduceti buletinul de vot alb in urna sau sa-l anulati, punand stampila pe mai mult de un candidat. Care ar fi semnificatia unui asemenea vot? Noi o interpretam ca un vot de blam acestui circ politic ce nu se mai termina. Fie presedintele primeste prin Constitutie puteri sporite, fie primul om din stat va deveni un presedinte impartial, chiar daca este sau nu ales prin vot direct. Si ca tot a venit vorba de Constitutie, ar trebui sa votam in alb si la referendumul privind trecerea la sistemul parlamentar unicameral.
Din pacate, Traian Basescu foloseste prilejul alegerilor prezidentiale, asa cum a facut si la europarlamentare din noiembrie 2007 cu scrutinul majoritar uninominal, pentru a promova in mod demagogic o propunere despre care imensa majoritate a populatiei nu are nici cea mai vaga idee. Degeaba va impui eu capul cu adevaruri de genul ca cele mai mari democratii ale lumii, precum si cele mai populate state al Uniunii Europene au sisteme bicamerale. Sa fim seriosi! Unicameralismul prinde la romani, astfel ca plebea va recompensa propunerea actualului presedinte cu o stampila de vot in dreptul numelui sau.
Insa, pana la urma, fiecare dintre noi vom fi singuri, alaturi de propria constiinta, in cabina de vot. Iar daca cineva isi imagineaza ca votul sau nu conteaza, se inseala amarnic. Cred cu tarie in faptul ca, duminica, prezidentiabilii care vor accede in cel de-al doilea tur de scrutin vor fi decisi tocmai de catre electoratul care, azi, este inca nehotarat. Astept cu nerabdare ziua de luni.