Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău a găzduit zilele trecute vernisajul expoziției „Călătorie în universul alimentar al regimului comunist”. Expoziția a fost prezentată de Corina Bejinariu, managerul instituției muzeale și a fost urmată de o prezentare cu degustare de rețete care au făcut „carieră” în anii ’80, în plin regim de austeritate. Narator gastronomic a fost arheologul culinar Mircea Groza, sălăjeanul care promovează de decenii valorile bucătăriei sălăjene. Am participat la acest eveniment și consider că a fost unul reușit. De ce? Pentru că a venit cu o abordare concretă a unor aspecte din viața românilor de dinainte de 1989, în special în privința alimentației. Expoziția a avut loc în curtea situată între muzeu și Colegiul Național „Silvania”, pe mese fiind prezentate preparate culinare des întâlnite în viața sălăjenilor în perioada regimului comunist.
Din păcate, publicul nu a fost unul numeros chiar dacă evenimentul a fost promovat. Cine își amintește de „Nechezol”, acel amestec ce trebuia să fie cafea? Ei bine, s-a vorbit și despre acest înlocuitor, despre sandvișurile cu pateu, cu ardei murați, castraveți murați, cu ou „răzălit” și cu felii de salam, dar „cu salam” numai cu ocazii speciale și la cei care aveau „acces” dincolo de porțile alimentarei mereu goale. N-au lipsit sarmalele cu „rișcaș”, macaroanele cu brânză, pasta de pește, salată de icre, salata „bef” „împănată” cu mazăre, morcov și ou fiert, parizerul pane și tocănița de cartofi cu parizer. Sunt preparatele gătite și prezentate de Mircea Groza în cadrul expoziției. Fiecare preparat a fost prezentat de omul care promovează Sălajul de atâtea decenii.
A fost o prezentare savuroasă, nelipsite fiind cuvintele vechi, denumirile cunoscute de sălăjeni, toate aceste elemente dând evenimentului un iz de umor perfect pentru o seară de sfârșit de august. Prezentarea a fost urmată și de „încercarea” preparatelor. Cele mai apreciate au fost sandvișurile „comuniste” și parizerul pane. De ce o astfel de expoziție? Simplu, pentru a le arăta în special tinerilor din ziua de azi cât se greu a fost la sfârșitul anilor ‘80. Printre participanți s-a numărat și Irina Margareta Nistor, cea care a tradus și dublat mii de filme în anii ’80 și ’90. Prezența sa a fost posibilă datorită lui Darius Prodan, inițiatorul și coordonatorul Festivalului „Curtea Artiștilor”.