Fântâna cu îngerași – de la măreția unui monument istoric la indiferența din prezent

Zalăul este, din păcate, un oraș care nu se poate mândri cu prea multe fântâni arteziene decorative. În afară de ansamblul ce cuprinde trei fântâni din Parcul central, dintre care cea de la intrare, deși nu este spectaculoasă, aduce un plus de imagine centrului municipiului, la acest capitol rămânem în urma municipiilor din regiune. Mai există o fântână decorativă lângă blocul Gulliver – lăsată în paragină de mai mult timp, dar și una  nouă, de dimensiuni mici și care deja nu mai funcționează la capacitate, situată în Piața centrală, lângă Hală. Ultima, dar nu cea din urmă –  fântâna cu îngerași din centrul istoric al municipiului, obiectiv cu valoare patrimonială și sentimentală pentru noi, fântână ce a ajuns astăzi doar o palidă aminitre a ceea ce a fost cândva. 

Realizată după anul 1854, când administrația orașului a alocat suma de “12.646 koroane 75 fileri”, pentru construirea sa, “Fântâna cu îngerași”, așa cum este cunoscută de către locuitorii municipiului Zalău, este și astăzi, în ciuda aspectului neîngrijit, unul dintre reperele importante a generații întregi de zălăuani. De-a lungul anilor, “Fântâna cu îngerași” a suferit modificări în ceea ce privește aspectul și locul de amplasare, modificări care din păcate au dus nu doar la schimbarea elementelor principale – coloana centrală și îngerașii, ci și a întregului ei aspect, devenind astăzi un obiectiv tern, cu inflexiuni kitsch evidente, dar mai ales cu un aspect murdar, de lucru abandonat. Fântâna nu a fost în ultimele decenii și nu este, firește, nici astăzi, funcțională, fiind transformată în sursă de apă potabilă pentru localnici.

În trecut, fântâna avea aceeași formă rotundă, doar că existența sa se reducea la bazinul străjuit de cei patru îngerași, fără “groapa” pe care o cunoaștem cu toții astăzi. Totuși, privind o fotografie realizată în jurul anului 1910, se observă cu ușurință faptul că în bazinul principal al fântânii exista un element impunător, central, respectiv o coloană înaltă de aproximativ cinci metri, prevăzută cu trei rezervoare în formă rotundă, de la mic la mare, element ce făcea ca fântâna să poată avea un aspect spectaculos. Acest element central se poate observa în cea mai veche fotografie aflată în arhiva Magazin Sălăjean, fotografie-document pe care o puteți vedea atașată acestui articol. Acest element a fost înlocuit cu o coloană unitară în formă de cupă, greu de încadrat în stilul architectural original al fântânii și evident, sub o calitate a aspectului comparativ cu coloana originală.  Îngerașii erau situați la exterior, pentru că apa putea fi luată doar de la stropitorile pe care ei le țineau în mâini. La baza postamentelor, pe care se află poziționați îngerașii, chiar în zona situată sub stropitoare, exista un bazin de mici dimensiuni, ce prelua apa, și o direcționa spre bazinul mare, colector.

Aceste bazine situate la baza fiecărui îngeraș serveau și ca spațiu în care se așeza găleata sau alt recipient cu care se venea după apă. Astăzi, pentru a avea acces la fântână se coboară sub nivelul străzii, printr-o deschidere situată în fața Clădirii Transilvania, într-un spațiu rotund, încadrat de cei patru îngerași. Baza acestui spațiu este, în prezent, acoperită cu bucăți de gresie. Spațiul rotund este încercuit de un bazin colector, placat de asemenea cu bucăți mici de gresie, tăiat de un intrând. Statuetele îngerașilor, în original, nu păreau a fi realizate din metal, ci mai degrabă din piatră sau posibil dintr-un alt material natural, erau mult mai mari și, evident, mult mai frumoase și mai bine executate decât cele existente astăzi, statuete realizate dintr-un aliaj metalic ce nu are nicio legătură cu conceptual fântânii, fiind făcute într-un mod cel puțin neprofesionist.

“Un mic părculeţ, cu arbuşti, cu tuie, cu flori şi bănci”

Fântâna cu îngerași, în varianta originală, este opera unuia dintre cei mai mari sculptori și arhitecți de origine maghiară, Fadrusz Janos, autor al Ansamblului monumental Matia Corvin din Cluj Napoca, al Monumentului Wesselényi din Zalău, al statuii Tuhutum din Zalău (Turul Zilah sau Vulturul), precum și a numeroase statui amplasate la Budapesta, Szeged și Bratislava.

Fântâna a fost amenajată, iniţial, într-o cu totul altă zonă a Pieţei Iuliu Maniu şi mutată, după circa patru decenii, pentru a face lor grupului statuar Wesselenyi. Relocarea s-a produs la cererea arhitectului și sculptorului Fadrusz Janos, pentru a oferi grupului statuar pe care l-a creat o mai bună amplasare în planul pieţei. “Fadrusz a revenit de mai multe ori la Zalău şi a văzut planurile de organizare a pieţei. Acesta urgenta ridicarea statuii, dar în acelaşi timp medita şi el la modul cum ar trebui reorganizată piaţa”, se precizează în proiectul “Zalău – locuri de poveste” implementat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău şi finanţat de Primăria Zalău. Acest aspect este relatat şi într-o scrisoare pe care Fadrusz a publicat-o într-un supliment al ziarului “Szilagy”, din anul 1897, apărut în preajma Crăciunului: “Acea piaţă este prea mare, ceea ce este neobişnuit pentru un orăşel aşa mic. Este pustie, goală ca şi un deşert. Această statuie am vrut să fie o insulă în acest pustiu. Cu acest scop am proiectat postamentul în acest mod. Ar fi fost absurd să aşezi acolo un postament obişnuit – tiparul, banalul ar fi distrus acest loc. Nu puteam să fac asta, ca statuia să se ivească doar aşa din ţărână. Trebuia creată o legătură, un efect. A trebuit să ridic locul pe care urma să fie amplasată statuia pentru a o evidenţia în spaţiul respectiv, în piaţă; o piaţă – spaţiu care ar fi amprentat (afectat) imaginea (valoarea) operei. Trebuia să o protejez de înghesuiala pieţei, de apropierea mulţimii, de gălăgia precupeţelor, de guiţatul, zbieratul purceilor. Dar acest lucru nu era de ajuns. Trebuia neaparat să îi asigur şi un mediu potrivit. După cum am afirmat va fi o insulă în pusiu, în deşert, un loc liniştit în zarva pieţei. Un mic părculeţ, cu arbuşti, cu tuie, cu flori şi bănci”. Fântâna cu îngerași, un simbol al Zalăului și un element arhitectonic de o deosebită frumusețe pare astăzi pusă la colț, abandonată și lăsată literalmente în paragină.

Nici măcar un reprezentant dintre cei care ne conduc destinele locale, din ultimele trei decenii, nu s-a arătat interesat în a recondiționa, folosind specialiști evident, restauratori și nu meșteri care reabilitează clădiri obișnuite, această fântână care a ajuns, din păcate un loc insalubru, urât, frecventat de persoane certate de multe ori cu igiena sau bunul simț. Imaginați-vă, pentru o clipă, cum această zonă, poate cea mai frumoasă din tot municipiul, ar arăta dacă această fântână ar fi măcar reabilitată dacă nu se găsesc bani pentru o restaurare adevărată, și dacă ar fi pusă în funcțiune. Imaginați-vă totodată, privind și fotografiile de arhivă, cum ar arăta în ansamblul său, spațiul din fața Clădirii Transilvania, dacă toți arborii ar dispărea – aceștia în majoritate bătrâni și uscați, împrăștiați de-a lungul pieței fără nicio noimă și obstrucționând cea mai frumoasă clădire din municipiu. Evident, ulterior, în locul acestora, fiind aduși arbori mai puțin înalți, din anumite specii, cu o coroană verde, sănătoasă și care să se încadreze în peisagistica locului, dar care să lase acces ochilor zălăuanilor și turiștilor, către clădire și fântână. Reprezentanții Primăriei Zalău au spus că, într-adevăr, fântâna nu a beneficiat, în ultimii ani, de lucrări de reabilitare. De restaurare, firește, nici nu poate fi vorba.

La obiectivul Fântâna cu Îngerași nu au fost efectuate lucrări în ultima perioadă. Acest obiectiv face parte dintr-un proiect mai amplu de reabiliatre a Pieței Iuliu Maniu, proiect depus pentru finanțare în cadrul Programului Operațional Regional, Axa 4.1., care este în evaluare.” se arată în comunicatul municipalității. Nimeni nu are, așadar, garanția că în viitorul apropiat, fântâna noastră va intra și ea, după decenii de așteptare, într-o urgentă și firească restaurare.

Inițiativa actualului primar al municipiului Zalău a fost injust criticată de opoziție, pentru că așa cum știm, politicienii se pricep la toate, inclusiv la peisagistică. După ce angajații de la Citadin au tăiat, prin decizia conducerii Primăriei în urma consultării unor specialiști în domeniu, doi brazi uscați care erau în pericol iminent de a se prăbuși, inițiativa de a curăța complet locul și de a-l configura inclusiv din punct de vedere arboricol, pare că s-a oprit. Poate că e timpul ca cei care conduc municipiul să nu se mai lase intimidați, să nu mai permită amestecul politic în lucruri care nu au nicio legătură cu el și să reconfigureze, profitând și de faptul că statuia Wesselenyi va fi restaurată, întreaga zonă. Arbori aleși de specialiști, așezați într-o simetrie sănătoasă, mai mici și toți sănătoși, gazon nou și nu în ultimul rând, Fântâna cu îngerași complet restaurată și pusă, după decenii de așteptare, din nou în funcțiune. Toate acestea pentru ca micul centru istoric al municipiului să redevină, dacă mai e posibil, ceea ce a fost cândva.

Alte articole

5 Thoughts to “Fântâna cu îngerași – de la măreția unui monument istoric la indiferența din prezent”

  1. Alfaman

    E cuib de ciori in prezent.

  2. Anonim

    Fadrusz nu e de origine maghiară, este un ceh maghiarizat. Mai cetiţi, mai cetiţi ..

    1. Anonim

      Pressburg, locul nasterii, a apartinut Regatului Ungar. S a nascut si a murit cetatean Maghiar. Nu te mai tot umfla in pene de pomana.

  3. Anonim

    Ceva sa împrăștie ciorile de acolo nu puneți?

  4. Anonim

    Nu avem parcare la urgenta, drumul spre spital te omoară da facem frumos orașul cu fântâni și beserici

Lasă un răspuns la Anonim Anulează răspunsul