Pufuleții nu conțin doar mălai, apă și sare. Zeci de ingrediente cu potențial periculos stau ascunse în delicioasele gustări

Pufuleții – (aparent) inofensivele gustări crocante și delicioase, reprezintă un aliment procesat la care nu doar copiii apelează pe parcursul zilei ori seara, în fața televizorului sau laptopului. Chiar și adulții adoră aceste snacks-uri care la noi au tradiție de aproape o jumătate de secol. Lucrurile nu par, însă, foarte liniștitoare, dacă tragem cu ochiul nu doar la eticheta de pe ambalaj ci și la ceea ce au constatat specialiștii analizând mai multe sortimente de pufuleți pe car ele regăsim în aproape orice magazin. Un raport al Asociației pentru Protecția Consumatorului realizat pe diverse tipuri de pufuleți simpli și cu arome arată de ingredinte conțin aceștia. Analiza Asociației pentru Protecia Consumatorului a fost efectuată asupra a 32 de tipuri de pufuleți, iar concluziile sunt următoarele: 59% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor; 38% din produsele analizate conțin între 1 şi 8 aditivi alimentari; 34% din produsele analizate conţin sare iodată; 31% din produsele analizate conţin între 2 grame de sare şi 3 grame de sare per 100 grame produs; 22% din produsele analizate conţin potenţiatori de gust şi aromă; 22% din produsele analizate conţin extract de drojdie; conținutul de caşcaval pudră variază între 0,1% și 0,5%

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de pufuleţi analizate sunt următoarele: făină de porumb, mălai grişat, griș din porumb, făină de cartofi, făină de orez, făină de grâu, ulei de palmier, grăsime vegetală de palmier total hidrogenată, ulei de floarea soarelui, ulei de rapiţă, zahăr, sirop de glucoză, dextroză, maltodextrină, pesmet, pătrunjel, busuioc, ceapă pudră, usturoi pudră, proteină vegetală hidrolizată, proteină din lapte, zer dulce praf, extract de zer, lapte praf degresat, lactoză, caşcaval pudră, praf de brânză, sare de masă, sare iodată, arahide, pastă de alune, roşii pudră, extract de drojdie, paprica, condimente, extract de rozmarin, piper alb şi cayenne. În cele 32 de produse analizate de Asociația pentru Protecția Consumatorului s-au identificat 15 tipuri de aditivi alimentari, după cum urmează: monoglutamat de sodiu, 5-ribonucleotide disodice, inozinat disodic, guanilat disodic, curcumina, anato, lecitină de soia, acid malic, extract de boia de ardei, carbonat de calciu, mono şi digliceride ale acizilor graşi, acetaţi de sodiu, acid lactic, lactat de calciu şi acid citric. În sortimentele analizate s-au identificat şi o serie de arome artificiale, cum ar fi: aromă de pizza, aromă de bacon, aromă de ciuperci, aromă de paprica şi aromă de fum. Aromele sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul. E100 – Curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane. E262 – acetatul de sodiu se folosește ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent în multe fructe. E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice precum mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copiii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia. E 296 – acid malic, potențiator de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic. E330 – Acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree. E471 – mono și digliceride ale acizilor grași. Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile. E621- monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Deficitul de vitamina B6 generează slăbiciune musculară, anemie, insomnie, căderea părului, oboseală cronică şi tulburări neurologice. Deficitul de calciu provoacă o serie de manifestări, cum ar fi: cârcei, pierderi de memorie, fracturi, irascibilitate, astenie, tulburări intestinale şi lipsa poftei de mâncare. Produsele care conţin acest aditiv nu trebuie consumate de către femeile însărcinate, copiii, hipoglicemicii, bătrânii sau cardiacii. E627 – Guanilat disodic sau guanilat de sodiu este un corector de gust, care nu este sigur pentru copii, trebuie evitat de către persoanele cu astm și gută. E631 – Inozinat disodic este un corector de gust obținut din carne sau pește, poate declanșa reacții alergice. E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii și trebuie evitat de persoanele astmatice. Aromă de fum – produs obținut prin fracționarea și purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fracții primare de gudron și/sau arome de fum derivate. Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 175 kcal și 542 kcal. În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, copiilor nu le sunt recomandate produsele cu peste 300 kcal per unitatea de vânzare.

Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 9,1 grame și 35 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 2,3 grame și 20,4 grame. 59% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi, în conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii. Astfel de produse nu sunt recomandate copiilor. „Pufuleţii constituie una din gustările cele mai apreciate de către copii, dar, din păcate, foarte puţini părinţi cunosc faptul că există sortimente de pufuleţi cu o încărcătură chimică foarte mare, constituită din potenţiatori de gust şi arome, coloranţi, acidifianţi, emulsifianţi şi arome sintetice. Pufuleţii sunt produse hipercalorice, cu un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi sare, fapt care nu-i recomandă să facă parte din alimentaţia copiilor, a femeilor însărcinate şi a celor care suferă de boli cardiovasculare, renale şi sindrom metabolic”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC.

 

 

 

Alte articole

One Thought to “Pufuleții nu conțin doar mălai, apă și sare. Zeci de ingrediente cu potențial periculos stau ascunse în delicioasele gustări”

  1. Nu stiu daca e locul potrivit sa intreb dar am inceput sa fiu din ce in ce mai ingrijorat de sanatate de cand am avut o problema medicala…. vreau sa traiesc mai sanatos doar ca acum mananc mancare de carftofi zilinic si nu stiu daca e nesanatoasa sau nu, pe un site scrie ca e. De exemplu cum e mancarica de cartofi gatita acasa …e buna sau nu? Cum imi dau seama?

Leave a Comment