Melanomul și legătura cu noul coronavirus

Sezonul cald se apropie şi, chiar dacă este posibil să fii reticent cu privire la plimbările în aer liber având în vedere contextul pandemiei, asta nu înseamnă că nu te vei expune deloc la soare. Dar, oricât de mult ţi-ar plăcea vara, cu multiplele ei posibilităţi de petrecere a timpului liber, şi oricât îţi doreşti să te bronzezi, la mare sau pe marginea unei piscine, alături de o carte captivantă, este esenţial să nu ignori efectele negative pe care soarele le poate avea asupra pielii tale şi să foloseşti, pe cât posibil, creme cu factor de protecţie. Cancerul de piele este o realitate care poate fi întâlnită la orice vârstă şi o problemă de sănătate publică, în întreaga lume. Anual, pe glob, sunt înregistrate aproximativ 2-3 milioane de cazuri de cancer non-melanom (mai exact, acele cancere care se dezvoltă în straturile superioare ale pielii) şi în jur de 132.000 de cazuri de cancer melanom, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Tipuri de cancere de piele şi factori de risc

În categoria cancerelor non-melanom intră mai mai multe tipuri de cancere, cele mai răspândite fiind carcinomul bazocelular şi carcinomul cu celule scuamoase. Tot în categoria cancerelor non-melanom amintim şi angiosarcomul, carcinomul cu celule Merkel, carcinomul glandei sebacee. Potrivit dr. Mihaela Leventer, medic primar dermatolog şi membru fondator AMI, carcinoamele sunt apanajul vârstei adulte sau înaintate, pe când melanomul malign poate apărea şi la vârste tinere. Există şi alte forme de cancere de piele care se întâlnesc mult mai rar. „Dacă vă întrebaţi care ar fi factorii de risc, există o corelare între riscul de cancer cutanat şi pielea deschisă la culoare. Se ştie, de asemenea, că persoanele care au suferit mai multe arsuri solare în copilărie şi în tinereţe au un risc mai mare de a dezvoltă cancer de piele la vârstă adultă. Totodată, anumite modificări genetice duc la apariţia cancerului de piele, în unele familii”, atrage atenţia dr. Leventer. Aşadar, dacă aveţi o piele deschisă la culoare, ochi de culoare deschisă, aţi suferit arsuri solare în copilărie sau, pur şi simplu, v-aţi expus mult la soare, ori aţi lucrat în aer liber, este bine să învăţaţi să va controlaţi pielea şi să recunoaşteţi semnele de alarmă. La orice leziune nouă, persistentă, este mai bine să consultaţi specialistul dermatolog care să va spună ce aveţi de făcut.

Importanţa autoexaminării pielii şi a vizitei la dermatolog

Unul dintre avantajele pe care le ai, în prevenţia cancerului de piele, sau în abordarea precoce a bolii, este acela că pielea este un organ care poate să fie uşor de observat, dacă ne acordăm răgazul necesar. Este necesar ca fiecare persoană să-şi cunoască semnele de pe piele: aluniţe, pete de culoare, pete albe sau diverse escrescente, precizează dr. Mihaela Leventer. Cu ajutorul oglinzii se pot inspecta toate zonele de piele şi se poate constată uşor dacă apar leziuni noi. Suprafaţă scalpului nu poate fi autoexaminată, aşadar, în acest caz, ai nevoie de ajutorul unui membru din familie. Specialiştii în sănătatea pielii sunt de părere că orice aşa-zisă aluniţă apărută după vârsta de 30 de ani este considerată suspectă. Mai mult decât atât, orice aluniţă care creşte vizibil în suprafaţă sau în volum este suspectă, precum şi orice leziune care nu trece în decursul unei luni, mai ales dacă este localizată pe o zonă mult expusă la lumină, ar trebui să te trimită imediat la dermatolog. „Apelează la medic, pentru orice îngrijorare pe care o ai pentru că pază bună păzeşte primejdia rea. Este mai bine să îţi spună medicul că ai doar o leziune benignă, fără pericol, decât să treci cu vederea începutul unui cancer de piele. Nu uita că un cancer cutanat poate evolua perfect silenţios, fără durere, şi poate îmbracă aspectul unei banale aluniţe pe care însă medicul o poate analiză şi stabili dacă este riscantă sau nu”, te sfătuieşte dr. Leventer. Persoanele care au avut un cancer de piele sunt sfătuite să revină la controale periodice. Pentru cei cu melanom malign sunt protocoale internaţionale care stabilesc precis ritmul acestor controale la 3-6 luni, o perioadă de 5 ani, apoi, anual, toată viaţă. Pacienţii cu carcinoame sunt şi ei monitorizaţi, în funcţie de intervenţia la care au fost supuşi. Pacienţii care au fost operaţi prin microchirurgie Mohs sunt consideraţi vindecaţi, ei vor reveni în clinică doar dacă dezvoltă alte leziuni. În schimb, pacienţii operaţi clasic rămân sub observaţie toată viaţă.

Există vreo legătură între Covid-19 şi cancerul de piele?

Pacienţii Covid-19 care au avut sau au şi un cancer de piele sunt consideraţi pacienţi cu risc înalt de evoluţie gravă, din cauza modificărilor de imunitate sau din cauza unor tratamente imunosupresoare pe care le urmează, arată dr. Leventer. De aceea, în această perioada de urgenţă, izolarea pacienţilor cu antecedente oncologice trebuie să fie foarte riguroasă. Dacă această patologie se adaugă vârstei înaintate şi unei patologii asociate, precum diabet zaharat, hipertensiune, afecţiune cardiacă, astm, vulnerabilitatea la Covid-19 este semnificativ mai mare. Vârstnicii ar trebui sa fie, în mod special, protejaţi.

Alte articole

One Thought to “Melanomul și legătura cu noul coronavirus”

  1. Anonim

    ceva medic in Zalau ? care se pricepe la asa ceva?

Leave a Comment