Lupi în sutană

Citeam în urmă cu câteva zile că omologii preoţilor ortodocşi români din Cipru au recurs la un gest istoric, şi anume şi-au pus la dispoziţie averile pentru a salva statul cipriot. Nimic mai omenesc sau mai normal în gestul acestor prelaţi, însă trebuie să recunosc că am început să-mi pun întrebări dacă cei din Biserica Ortodoxă Română ar face un gest similar pentru cei pe care-i slujesc sau, de ce nu, pentru a salva economia acestei ţări. Sincer, credeţi că ar fi în stare BOR de un asemenea gest fără precedent?
Comparativ, ştim că Biserica Ortodoxă Cipriotă nu a trecut prin atâţia ani de comunism, ea nefiind nevoită să-şi vâneze propriii preoţi colaboratori ai Securităţii, dar nici să lupte cu vechile mentalităţi. Problema este că, deşi au trecut mai bine de 23 de ani de la Revoluţie, oricât de mult ar fi dat impresia că BOR s-ar lupta cu ceva anume, rezultatele sunt nule. „Preasfinţii” ortodocşi români, cu susţinerea mai marilor „preafericiţi”, au rămas aproape la fel, la fel de constipaţi, cu aceleaşi apucături dictatoriale. Cazurile semnalate de ziarul nostru de-a lungul timpului stau mărturie în ceea ce priveşte putregaiul care şi-a extins rădăcinile în pântecele BOR. Parcă mai avari ca niciodată, mare parte dintre preoţii ortodocşi ne arată astăzi că sub straiele lor bisericeşti nu se află decât nişte oameni modeşti spiritual, nişte indivizi înfometaţi de bani, avuţii sau „de cele lumeşti”, fapt care ne duce la concluzia că această categorie profesională este una favorizată de sistem, chiar şi în faţa legii. Ameninţările, trădările, răzbunările, ura şi blestemele fac parte din „viaţa de zi cu zi” a celor care, în habotnicia noastră, le pupăm mâinile pentru ca Dumnezeu să ne ierte păcatele. Iar dacă ei, aceşti „preafericiţi” ai sistemului, ne arată printr-un gest de lehamite că ne-au observat slugărnicia, intrăm în transă, sinonimă cu orgasmul multiplu.
Ultimele sondaje asupra gradului de încredere a populaţiei în Biserică arată că instituţia se află în cădere liberă de câţiva ani. Cum spuneam mai sus, la baza acestei stări de fapt stă, fără doar şi poate, nenumăratele scandaluri din Biserică (atâtea câte au putut să ajungă la urechile enoriaşilor), plus opulenţa arătată de către unii preoţi chiar la vreme de criză economică. Toate acestea fac ca prestigiul BOR să se prăbuşească – tot un fel de… „lucru manual”.
În majoritatea ţărilor, mai mult sau mai puţin civilizate, meseria de preot este o vocaţie, nu un mijloc de îmbogăţire. În acele ţări, indiferent de cultul e care-l reprezintă, prelatul este responsabil de nevoile spirituale ale enoriaşilor. Însă, de obicei, el face mult mai mult decât atât. Acel preot poate fi, dacă este cazul, consilier psihologic, tot el fiind cel care furnizează asistenţă spirituală şi materială pentru oamenii care ajung la închisoare, spital sau au probleme speciale. Mai mult, acel preot este educat să atragă şi să păstreze enoriasii în biserică, conştient fiind că existenţa ei depinde de acea comunitate. Ei bine, câţi dintre preoţii ortodocşi români sunt dezinteresaţi de ideea de îmbogăţire, ajută financiar familii care se lovesc de diverse probleme, încearcă prin exemplul lor să atragă oamenii spre biserică sau, mai simplu, sunt ei înşişi un exemplu pentru comunitate? Retorică sau nu, întrebarea are un răspuns pe care-l ştie orice enoriaş rătăcit, care îşi caută relaţia cu Dumnezeu prin intermediari.
Ceilalţi preoţi, însă, care slujesc într-adevăr cuvântul Domnului, deşi pe cale de dispariţie astăzi, sunt cu atât mai „sfinţi”, mai de neînlocuit. Pe aceştia nu-i vei vedea niciodată în bolizi de lux, în palate cu piste de aterizare în loc de parcări, nu-i vei vedea nici la tăieri de panglici sau la cerşit de Bobotează. Acei oameni, cu frică de Dumnezeu, sunt cu adevărat speciali. Ce nu ştim mulţi dintre noi este că oricare putem fi la fel de speciali, atâta tot că n-am căutat acolo unde trebuie. Fără doar şi poate, acel „ceva” nu-l vom găsi niciodată sub patrafirul unui muritor de rând.

2 Thoughts to “Lupi în sutană”

  1. m

    Bun articol , dupa parerea mea , care sunt un crestin practicant , ce-i drept nu in cultul ortodox .
    Totul se raporteaza la bani …
    Ai nevoie de o liturghie , un parastas , de un botez sau inmormantare , chiar si o simpla pomenire , totul se plateste. Si nu cu putini bani , sau „dupa posibilitati” , exista tarife . Taxa anuala de cult include si o suma , cica pentru incalzirea bisericii , dar de fapt se incalzeste simtitor doar casa parohiala , in biserica este tot frig iarna . Preotii circula cu ajutorul unor „asini” cu multi cai putere , in multe cazuri avand nu doar un mijloc de transport ci un mic parc auto . Se plang ca au salarii mici , dar muncesc in medie 2-3 ore /zi si afiseaza un standard de viata mult peste medie . E frustrant si trist sa simtim ca nici in segmentul spiritual al existentei noastre nu putem sa gasim , decat arareori, oameni de calitate , altruism sau fraternitate crestina .

  2. Anonim

    Farisei in sutane avari ,lipsiti de modestie ,inchisi in docme de mult apuse ,nu se implica, sateapta momentul si ataca , incepind cu Daniel . Ce cauta un politehnist in fruntea BOR ?Mi-e sila sa mai spun ceva

Leave a Comment