De peste un mileniu în Sălaj şi de aproape un secol în România (II)

În primul episod a fost vorba despre importanţa faptului că românii şi maghiarii trebuie să se cunoască mai bine şi despre evoluţia împărţirii administrative a Sălajului, din Evul Mediu până în prezent.

 

Capitolul II. Evoluţia etnică-demografică a populaţiei Sălajului, Zalăului şi al oraşelor din judeţul Sălaj

 

Pentru a avea nişte termeni de comparaţie, în datele noastre ne referim la teritoriul actual al judeţului Sălaj înfiinţat în 1968, şi nu la unităţile administrative prezentate în prima parte a serialului (judeţul Sălaj interbelic, comitatul Sălaj, ori comitatele Crasna şi Solnocul de Mijloc). Ca şi sursă principală de informaţie am folosit lucrarea lui Varga E. Árpád, Erdély etnikai és felekezeti statisztikája II. Bihar, Máramaros, Szatmár és Szilágy megye. Népszámlálási adatatok 1850/1869-1992 között  (Statistica etnică şi confesională a Transilvaniei. Vol. II. Judeţele Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Date ale recensămintelor din intervalul 1850/1869-1992.). Datele pentru anul 2002 le-am preluat din varianta online a volumului menţionat, iar cele ale recensământului din 2011, din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

În intervalul de timp dintre anii 1850-2011 au avut loc 14 recensăminte oficiale. (anterior, în Evul Mediu şi Epoca Modernă au existat conscripţii ale statului privind contribuabilii, ale confesiunilor privind numărul de credincioşi, dar nu sunt aşa de exacte precum recensămintele organizate în perioada menţionată)

Populaţia actualului judeţ Sălaj în intervalul 1850-2011:

 

Anul

Populaţia

Totală

Români

Maghiari

1850 156 686 113 588 37 011
1880 167 629 116 686 46 286
1890 187 862 129 527 52 552
1900 201 712 138 367 59 018
1910 223 096 150 202 66 691
1920 218 802 150 521 55 061
1930 240 778 169 897 57 623
1930n 240 778 167 936 55 611
1941 259 136 174 696 73 534
1941n 259 136 171 714 75 994
1956 271 989 199 900 66 935
1966 263 103 195 134 63 981
1977 264 569 194 420 64 017
1992 266 797 197 609 63 237
1992n 266 797 192 552 63 151
2002 248 015 182 525 57 246
2002n 248 015 176 671 57 167
2011 224 384 148 396 50 177

Notă: În cazul în care un an apare de două ori, primul rând se referă la rezultatele după limba maternă, iar al doilea rând, unde lângă an apare litera „n”, se referă la naţionalitatea declarată.

Pe baza tabelului de mai sus putem face unele observaţii:

  1. În 1910 aici, pe teritoriul judeţului actual, trăiau 223.096 de persoane, iar în anul 2011, după un secol: 224.384 de persoane (deci populaţia de la începutul secolului al XX-lea, a fost cam cât este şi în zilele noastre).
  2. Numărul populaţiei totale şi al populaţiei româneşti creşte aproape continuu, până la 1992. După care începe o scădere semnificativă (cauzele se cunosc, nu intrăm în detalii).
  3. Numărul maghiarilor atinge două vârfuri (1910 şi 1941), şi după fiecare vârf scade.

Dacă privim doar evoluţia ultimului secol, cu anul începător 1910 şi anul terminal 2011 (ultimul recensământ), atunci putem constata că numărul românilor este aproape cât a fost acum 100 de ani. Numărul maghiarilor a scăzut cu 25% (de la 66 de mii la 50 de mii).

 Populaţia judeţului Sălaj în ultimul secol:

 

Anul

Populaţia

totală

Români

Maghiari

1910 223 096 150 202 66 691
2011 224 384 148 396 50 177

Din punctul de vedere al maghiarilor din Sălaj, secolul a trecut cu un sold negativ semnificativ, datorită evoluţiilor istorice şi demografice (emigraţia maghiarilor a atins două vârfuri: în primii ani din perioada interbelică, după ce Sălajul şi Transilvania au intrat în componenţa României, şi după anul 1990. Natalitatea este în scădere mai ales după 1990).

Pe teritoriul Sălajului au trăit şi trăiesc şi alte etnii decât români şi maghiari. Slovaci, romi, germani, evrei etc. Numărul lor total în anul 2011 a fost ceva mai mult de 16 000, cu următoarea distribuţie. Şi mai e de notat că aproape 10 000 de persoane nu şi-au declarat apartenenţa etnică, sau după rubricatura utilizată: Informaţii indisponobile.

 

Romi Ucraineni 1 Germani Slovaci Alta
etnie
15004 29 57 1118 110

 

Cred că mai trebuie menţionat numărul şi anul de vârf al fiecărei minorități etnice mai importante, iar aşa va fi mai complet tabloul etnic al Sălajului: germanii (şvabii în special) 1504 persoane în 1890; slovacii 5371 – în 1941; evreii 8460 – în 1920. Numărul romilor („ţiganilor”) a atins vârful la ultimul recensământ în 2011, şi se pare că este singură etnie cu spor demografic pozitiv în ultimele decenii.

 

Populaţia judeţului Sălaj după apartenenţa religioasă (confesională) între 1850-2011

 

Anul Total Ortodoxă Gr. cat. Rom. cat. Refor-mată Izra-elită Bapt. Penti-cost. Ad-ven-tistă
1850 156686 12077 102794 4922 34410 2687 . . .
1857 164219 14504 104427 6336 35337 3175 . . .
1869 189790 15845 119213 7810 40871 5612 . . .
1880 167629 13760 104226 6887 36436 5992 . . .
1890 187862 15515 115582 8099 40893 7509 . . .
1900 201712 15742 124241 9735 43791 7985 . . .
1910 223096 18205 136272 11293 47641 9100 . . .
1930 240778 20996 148966 11555 48674 7934 2124 . 48
1941 259136 20498 158025 15367 53839 7326 3518 . .
1992 266797 178681   9198 7786 54175 15 7136 5 464 858
2002 248015   165097  6 859  6358  48452 14 8141 8 548 864
2011 224384   138032  5350  5726  42128 7 8293 10358 797

 

În legătură cu datele din tabelul de mai sus se cuvin unele precizări:

– În anii comunismului nu s-a consemnat confesiunea la recensăminte, din acest motiv timp de peste patru decenii nu avem date privind confesiunea populaţiei.

– Majoritatea greco-catolică va fi trecută la ortodoxie în 1948 (prin desfiinţarea Bisericii Unite cu Roma). După 1990 doar o parte dintre foştii uniţi se întorc la confesiunea greco-catolică (argumentul ortodoxiei este că de acolo s-au desprins în 1700 sub presiune austriacă. Dar nu doresc să mă amestec în polemica dintre ortodoxie şi uniaţie…).

– De remarcat că fiecare confesiune „istorică” atinge vârful în ani diferiţi: ortodocşii şi reformaţii în 1992; greco-catolicii şi  romano-catolicii în 1941; israeliţii în 1910.

– Odată cu scăderea generală a numărului populaţiei, scade numărul credincioşilor confesiunilor „istorice” şi după 2002 doar numărul neoprotestanţilor creşte.

– În legătură cu datele anului 2011, trebuie menţionat că în Sălaj, aproape 10 000 de persoane nu şi-au declarat apartenenţa confesională şi au fost recenzaţi şi 93 de atei.

Pe baza tabelului de mai sus, se poate face un tabelaş mai mic:

 

Confesiunile istorice “româneşti” şi “maghiare” în ultimii 100 de ani

 

Anul Total Ortodoxă Gr. cat. Rom. cat. Reformată
1910 223096 18205 136272 11293 47641
1930 240778 20996 148966 11555 48674
1941 259136 20498 158025 15367 53839
1992 266797 178681 9198    7786 54175
2002 248 015 165 097 6 859  6 358 48 452
2011 224384 138032 5350 5726 42128

 Mai trebuie menţionat că printre romano-catolici sunt şi slovaci şi şvabi, nu doar maghiari. Şi mai putem observa şi a coincidenţă: Numărul greco-catolicilor de acum 100 de ani, este aproape identic cu cel al ortodocşilor din 2011.

László László

Alte articole

2 Thoughts to “De peste un mileniu în Sălaj şi de aproape un secol în România (II)”

  1. Feles-feles

    Dl Profesor, spuneți și de ce apar in recensăminte astfel datele în 1910 si 1941 și ce interese existau atunci legat de demografie și de ce. Ce politici ducea Ungaria atunci fata de români și alte minorități. Maghiarizare. Sa spunem și ce nu ne avantajează, nu doar ce ne avantajează.

  2. László László

    M-am gândit dacă este cazul să vă răspund sau nu. Şi am zis da:
    Referitor la “maghiarizare”. Nu se poate nega, că nu a existat intenţia mai ales către sfârşitul perioadei dualiste. Însă cum arată cifrele şi vă rog să revedeţi din coloanele de mai sus evoluţia numărului românilor, care a crescut şi în aceste perioade. deci “maghiarizarea” nu şi-a atins scopul.
    În perioada scurtă dintre 1940-1944 nu era nici timp şi nici nu era prea recomandată să se recurgă la o politică masivă de asimilare (maghiarizare). Dimpotrivă: În judeţele din Transilvania anexată pe 30 aug. 1940, în liceele maghiare se preda cu caracter obligatoriu şi limba română.
    Nu înţeleg unde am prezentat cifrele părtinitoare (“Să spunem… doar ce ne avantajează.”) Cifrele sunt cifre, date pe care nu “le-am trucat”, ci le-am reprodus şi am adăugat unele observaţii.
    Ps. Dacă mă cunoaşteţi (probabil da), atunci puteţi să-mi ziceţi observaţiile Dvs. şi când ne vedem pe stradă sau în altă parte.
    Să aveţi curajul şi eu sunt deschis la dialog. Chiar şi “la un pahar de vorbă”.
    L. L.

Leave a Comment