Penultimii din UE la produse agricole naturale: Comisia Europeană ne forțează să renunțăm la pesticide

Peste trei milioane de hectare de teren agricol din România ar trebui să devină suprafețe destinate agriculturii ecologice, până în anul 2030, conform unui proiect lansat de Comisia Europeană cu scopul de a încuraja un sistem alimentar sănătos, bazat pe lanțuri scurte.

Executivul de la Bruxelles vrea ca cel puțin 25 la sută din terenurile agricole din Europa să devină terenuri agricole ecologice, contribuind astfel la accelerarea dezvoltării unui lanț alimentar bio, arată o analiză a publicației G4Media.ro. Comisia Europeană vrea eliminarea pesticidelor și a celorlalte substanțe folosite de fermieri pentru a crește producția, unele dintre ele având impact asupra sănătății consumatorilor și mediului – de exemplu asupra populațiilor de albine.

„Reducerea acestor cantități de pesticide și stimularea vânzării unor produse care nu conțin aceste substanțe potențial nocive va duce la cantități mai mici de produse obținute și, evident, o cantitate mai mică are un preț mai mare. Acesta va fi reculul. Însă din punct de vedere al sănătății, foarte multe persoane vor accepta un preț mai mare. Cât anume din prețul unui produs va crește, este foarte greu de spus, întrucât nu vom ști prețul de achiziție al noilor substanțe”, spune consultantul Adrian Bența. Nevoia de acțiune inițiată de UE are la bază crearea unui lanț alimentar care funcționează pentru trei actori: pentru consumatori, producători, dar și pentru mediu. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat, în a doua jumătate a lunii mai, două mari strategii, pentru care alocă un buget de 20 de miliarde de euro, una care vizează biodiversitatea și una care ar trebui să apropie producătorii de consumatori.

Strategia „De la fermă la consumator” are în vedere menținerea unui lanț alimentar durabil și ecologic, prin consolidarea relațiilor dintre producători și consumatori. Ca parte a Pactului Verde European, inițiativa își propune să contribuie la redresarea economică și la implementarea unor practici durabile pentru sectorul agricol. La nivel de implementare, acest lucru presupune reducerea cu cel puțin 20 la sută a îngrășămintelor utilizate, precum și o reducere cu 50 la sută a pesticidelor, până în 2023, arată documentul elaborat de UE. Astfel, în perioada de producție la ferme, se va limita la jumătate utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizanților și a pesticidelor de sinteză. Cele mai recente date disponibile la Eurostat arată că România avea 12,5 milioane de hectare de teren agricol în 2016, ceea ce înseamnă că Bruxelles vrea ca peste 3 milioane de hectare din suprafața agricolă a României să fie utilizat pentru cultivarea produselor ecologice.

 România, în coada listei europene la agricultura BIO

Cu toate laudele unor producători și cu statisticile care, pe plan intern, anunță că agricultura bio este la un nivel bun la noi, România este la coada listei europene în această privință, mai precis pe locul penultim. Mai multe state din blocul european au făcut deja primii pași spre construirea unui lanț alimentar sănătos. În Vest, francezii, au implementat un proiect care prevede ca cel puțin jumătate din produsele care ajung la copiii din școlile publice franceze să fie bio. Inițiativa din Franța are la bază un program amplu de educație prin care populația este informată cu privire la beneficiile tranziției către un astfel de sistem alimentar.

„Este o strategie bună și foarte utilă, chiar binevenită care nu prea s-a promovat în România, deși la nivel european există de mai mulți ani, în state precum Italia, Franța, Spania sau Elveția”, explică Lucian Cuibus, unul din liderii organizației Slow Food Cluj Transilvania.

În plan local, aplicabilitatea acestei politici agricole comune rămâne, deocamdată, dificil de estimat. În 2018, doar 2,4 la sută din suprafața agricolă a României era reprezentată de culturi ecologice, acesta fiind unul dintre cele mai reduse procente de teren dedicat cultivării produselor bio din UE, potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat. La acest capitol excelează state precum Austria (24,1 la sută), Estonia (20,6 la sută), Suedia (20,3 la sută) și Italia (un procent estimat la 15,2 la sută), în timp ce România și Malta se regăsesc la coada clasamentului.

 

 

 

Alte articole

Leave a Comment