# Strada Crângului arată ca după război cum cobori de la Capelă spre Sărmaş. Cel mai nasol este când are loc câte o înmormântare fiindcă, locurile pentru parcare sunt foarte puţine, iar cei care participă la astfel de evenimente îşi parchează maşinile în mocirla şi în gropile de pe Crângului. La câte înmormântări au avut loc numai în acest început de an, măcar două, trei basculante de balast s-ar fi putut arunca în zonă. Vorba aia: „la toţi ne vine rândul” şi toţi vom fi nevoiţi, mai repede sau mai târziu, să ne afundăm cu maşinile în acea mocirlă.
# A mai trecut o ediţie a evenimentului organizat în memoria fostului arbitru. Un eveniment frumos şi o sumă destul de frumuşică strânsă pentru familia lui Radu. Dumnezeu să-l ierte şi să-i odihnească sufletul în pace. Dumnezeu să-i ierte şi pe foştii lui colegi şi mai tinerii cavaleri ai fluierului care, zice-se că au ţinut-o într-o veselie duminică seara, la un local de prin zonă, până spre orele dimineţii. Ori deplângem pe cineva, ori ciocnim pahare. O grisină şi un pahar cu vin mai că ar mai merge la finalul unui astfel de eveniment, pentru a se trage concluziile, dar până la ora 5 dimineaţa, grisinele şi paharele cu vin s-au cam înmulţit. Iartă-i Doamne, că n-au ştiut ce fac.
