Sălajul, printre puținele județe care nu au înroșit “Telefonul Copilului”

Anul 2017 a fost primul an în care cazuistica înregistrată de Asociația Telefonul Copilului indică abuzul emoțional drept principala formă de abuz asupra copilului (34.81 la sută), urmat de neglijare (30.52 la sută) și molestarea fizică (22.46 la sută), se arată în bilanțul publicat în urmă cu câteva zile de asociație.

116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom România. Apelul către 116 111 este oferit gratuit. Numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 110.699, o creștere de 24,4 la sută față de anul 2016. 76.93 la sută dintre copiii care au apelat Telefonul Copilului 116 111 au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 11.55 la sută au afirmat că aceste persoane semnificative sunt din familie (părinți, rude, frați, surori).

Mediul în care au avut loc abuzurile semnalate a fost în principal cel familial în procentaj de 80.84 la sută, urmat de spațiul public în procentaj de 11.63 la sută, mediul școlar în procentaj de 4.90 la sută și alte medii (centrul de plasament, casa de tip familial) în procentaj de 2.63 la sută.

Agresorii copiilor au fost: părinții sau unul dintre părinți (75 la sută), un alt adult (8.36 la sută), un alt copil (7.72 la sută), rudă a copilului agresat (2.45 la sută) și alte categorii (6.47 la sută) din care fac parte: concubin / concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament. Potrivit reprezentanților Asociației Telefonul Copilului, anul trecut, s-a observat o nouă tendință: copiii așteaptă mai puțin ajutor de la autorități și caută soluții pentru a face față singuri situațiilor dificile. Astfel, consultanții Asociației Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică. Aceleași surse arată că cifrele prezentate de Telefonul Copilului sunt îngrijorătoare pentru că arată o altă față a copilăriei – una tristă și care poate lăsa urme adânci pentru cei mici cuprinși în aceste statistici.

Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală / grădiniță (87.62 la sută) și în medii precum online / spațiul public (12.38 la sută). Agresorii în abuzul de tip bullying au fost: alt copil (94.41 la sută), cadru didactic (3.40 la sută) și alt adult (2.19 la sută). 90.82 la sută (65.94 la sută fete și 34.06 la sută băieți) au fost copii cei care au sesizat situații de abuz de tip bullying și 9.18 la sută au fost părinți sau alți adulți. Formele în care s-a manifestat fenomenul  bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 50.30 la sută, loviri, îmbrânciri în procentaj de 35.73 la sută și intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 13.97 la sută.

Abuzul sexual a înregistrat o nouă tendință în ceea ce privește tipul agresorului: 53.73 la sută dintre agresori sunt adulți din afara mediului social al copilului, înregistrându-se astfel o creștere alarmantă față de anul 2016, când un procentaj de doar 28 la sută era înregistrat pentru acest tip de agresor, în cazuistica Asociației Telefonul Copilului. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în procentaj de 65.68 la sută, iar mediul de proveniență este preponderent cel rural, în procentaj de 62.68 la sută.

Consilierea psihologică a fost solicitată în principal de copii și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: nevoia de dezvoltare a relațiilor în familie (nevoia de comunicare și nevoia de îmbunătățire a relației copil – părinte / părinți) în procentaj de 31.45 la sută, lipsa de încredere în sine, respectiv probleme legate de aspectul fizic în procentaj de 31.34 la sută, consumul de alcool, droguri și tutun, dar și probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 29.76 la sută și disfuncționalități în relaționare (depresii, tulburări de comportament, manifestarea unor gânduri / gesturi extreme) în procentaj de 7.45 la sută.

Consilierea juridică a fost solicitată în principal de părinți și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: probleme legate de familie (încredințarea minorului, violența în familie, menținerea legăturilor personale ale copilului cu părintele care nu a obținut încredințarea) în procentaj de 60.76 la sută, drepturile copilului în procentaj de 24.28 la sută și alocații / prestații sociale în procentaj de 14.96 la sută.

2017 a fost primul an în care și copiii au solicitat consiliere juridică privind aspecte legate de familie, într-un procentaj de 11.35%: este vorba despre probleme legate de divorțul părinților, măsuri de combatere a violenței în familie precum ordinul de protecție și ordinul de restricție sau probleme legate de relațiile extraconjugale ale unuia dintre părinți.

Cei mai mulți dintre copiii care au contactat Asociația Telefonul Copilului sunt preadolescenți și adolescenți 64.72 la sută.

Copiii și adolescenții care au contactat 116 111 în anul 2017 au provenit din: familii nucleare (75.06 la sută), familii monoparentale (14.04 la sută), familii extinse (6.51 la sută) și alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4.39 la sută).

Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat la nivelul tuturor apelurilor înregistrate a fost mediul rural (46.46 la sută), urmat de mediul urban (40.03 la sută). În 13.51 la sută dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea cea mai frecvent raportată a fost Regiunea Sud – Est (24.16 la sută), urmată de Regiunea Sud – Muntenia (14.92 la sută), Regiunea București – Ilfov (14.36 la sută), Regiunea Nord – Est (13.24 la sută), Regiunea Sud – Vest Oltenia (9.37 la sută), Regiunea Centru (5.54 la sută) Regiunea Vest (5.23 la sută) și Regiunea Nord – Vest (4.08 la sută). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin în 9.10 la sută dintre situații.

În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Buzau, Iași, Ilfov, Dolj, Neamț, București sector 2, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Sălaj, Harghita, Bihor, Mehedinți, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureș, Suceava, Caraș-Severin.

Alte articole

Leave a Comment