Libertatea presei atinge la nivel mondial cel mai scăzut nivel din ultimul sfert de secol, avertizează Reporteri fără Frontiere, iar România se menţine pe locul 49 din 180 de ţări, potrivit AFP.
Pentru prima dată de la lansarea acestui clasament anual, în 2002, mai mult de jumătate dintre statele lumii, 94, se află într-o situaţie „dificilă” sau „foarte gravă”, arată RSF, citată de AFP. În 2002, aceste ţări reprezentau doar 13,7% din total.
În acelaşi timp, ponderea populaţiei care trăieşte într-o ţară unde situaţia libertăţii presei este considerată „bună” a scăzut de la 20% la „mai puţin de 1%”, notează AFP.
Doar şapte state din nordul Europei, între care Norvegia pe primul loc, se mai află în această categorie, iar Franţa ocupă locul 25, cu o „situaţie destul de bună”, potrivit AFP.
„În ultimii 25 de ani, scorul mediu al tuturor ţărilor analizate nu a fost niciodată atât de scăzut”, mai arată organizaţia, citată de AFP.
România rămâne pe locul 49, aceeaşi poziţie ca în 2025, în timp ce Republica Moldova se află pe locul 31, relatează AFP.
Statele Unite, încadrate la „situaţie problematică”, au coborât şapte locuri, până pe poziţia 64, între Botswana şi Panama, notează AFP. RSF pune această evoluţie atât pe seama atacurilor preşedintelui Donald Trump împotriva presei, descrise drept „o practică sistematică”, cât şi pe reţinerea şi apoi expulzarea jurnalistului salvadorian Mario Guevara sau pe reducerea drastică a finanţării audiovizualului extern american.
„Atacurile împotriva jurnaliştilor se transformă. Încă mai sunt jurnalişti asasinaţi, încă mai sunt jurnalişti în închisoare, dar presiunile sunt şi de natură economică, politică şi juridică”, a declarat pentru AFP Anne Bocande, directoarea editorială a RSF. Deteriorarea este explicată parţial prin conflictele armate, însă organizaţia semnalează şi înăsprirea regimurilor politice din ultimii ani.
RSF evidenţiază scăderile puternice înregistrate de El Salvador, ajuns pe locul 143, în coborâre cu 105 poziţii faţă de 2014, şi de Georgia, clasată pe locul 135, în scădere cu 75 de locuri faţă de 2020, pe fondul unei „intensificări a represiunii”, notează AFP.
Cea mai mare scădere din 2026 este înregistrată de Niger, care a ajuns pe locul 120, după o coborâre de 37 de poziţii, simbol al „deteriorării libertăţii presei în Sahel de mai mulţi ani”, între atacurile grupurilor armate şi cele ale juntelor aflate la putere, potrivit AFP.
„Anumite ţări erau exemple de libertate a presei, dar aceasta s-a deteriorat profund odată cu venirea regimurilor militare, cum ar fi în Mali sau în Burkina Faso”, a adăugat Anne Bocande, citată de AFP.
Arabia Saudită, clasată pe locul 176, în coborâre cu 14 poziţii, se apropie de Rusia, Iran şi China în coada clasamentului, după executarea în iunie a jurnalistului Turki al-Jasser, un fapt pe care RSF îl consideră „unic în lume”, relatează AFP. Clasamentul este încheiat de Eritreea, pe locul 180.
În sens invers, Siria a urcat 36 de locuri, până pe poziţia 141, după căderea regimului lui Bashar al-Assad, potrivit AFP.
Dintre cele cinci criterii de evaluare folosite de RSF, indicatorul referitor la cadrul juridic a înregistrat cea mai mare deteriorare în 2025, notează AFP. „Legile privind securitatea naţională, de exemplu cele împotriva terorismului sau pentru protejarea secretului de stat, restricţionează din ce în ce mai mult domeniul jurnalismului. Rusia este campioană în acest domeniu, dar impactul se resimte şi în democraţii”, a subliniat Anne Bocande.
O altă armă este reprezentată de „procesele de intimidare”, adică acţiuni în justiţie pentru calomnie, denigrare economică sau difuzare de ştiri false, menite să intimideze jurnaliştii, explică AFP. Fenomenul este global, ilustrat în Guatemala de cazul fondatorului ziarului El Periodico, Jose Ruben Zamora, condamnat la mai mulţi ani de închisoare după anchetele sale privind corupţia politică. RSF a denunţat această tendinţă şi în Franţa, într-un studiu recent despre presa locală.
„Legile îi incriminează din ce în ce mai mult pe jurnalişti, în timp ce ar trebui să îi protejeze”, a remarcat Anne Bocande, citată de AFP.
Totuşi, „există instrumente”, a adăugat ea, făcând referire la regulamentul european privind libertatea presei, European Media Freedom Act, care va intra în vigoare în 2025, precum şi la directiva europeană împotriva procedurilor de intimidare, potrivit AFP.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro