Legea carantinei intră în vigoare: Izolare condiţionată, fără carantinarea bunurilor şi sporuri salariale pentru detaşarea personalului medical

Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic – aşa numită lege a carantinării şi izolării – intră, astăzi, în vigoare şi îi permite Guvernului şi autorităţilor locale să deţină instrumentele necesare în lupta pentru reducerea răspândirii noului coronavirus. De altfel, premierul Ludovic Orban a anunţat, ieri, că este posibil ca astăzi să avem o şedinţă de Guvern prin care membrii Executivului vor modifica hotărârea adoptată săptâmâna trecută cu privire la prelungirea cu încă 30 de zile a stării de alertă şi vor introduce în actul respectiv măsurile pe care le pot dispune în baza legii carantinării şi izolării.
În ultimele 14 zile, când ţara noastră s-a confruntat cu o răspândire intracomunitară puternică a coronaviruului şi cu creşterea zilnică a numărului de pacienţi, membrii Cabinetului Orban au afirmat că din cauza deciziei Curţii Constituţionale din 25 iunie, prin care se stabilea că internările nu se pot face pe baza unui simplu ordin al Ministerului Sănătăţii, şi din cauza actualei majorităţi parlamentare condusă de PSD, care a tergiversat aprobarea proiectului de lege iniţiat de Guvern în 6 iulie, nu poate acţiona eficient pentru combaterea răspândirii epidemiei.
Legea a trecut, în 16 iulie, de Senat, în calitate de for decizional, după ce a fost votată în urmă cu săptămână de Camera Deputaţilor şi a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Proiectul depus de Guvern a fost modificat drastic în Parlament.
Potrivit articolului 7 al proiectului de lege votat în Senat, măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care: a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu; b) au intrat în contact direct cu persoane confirmate a fi infectate de o boală infecto-contagioasă.
Persoanele care nu respectă măsura carantinării la domiciliu, medicul sau organele de control recomandă iar reprezentatul DSP decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi.
Textul de lege mai prevede: „Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acesta nu prezintă semne şi simptome sugestive (…), la domiciliu, la o locaţie declarată sau, după caz, în unităţi sanitare”.
Actul normativ stipulează ca măsura izolării să fie instituită pe o durată limitată în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină, să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infecto-contagioase, pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică, să fie instituită pe o durată limitată care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.
„Izolarea persoanelor se instituie într-o unitate sanitară pentru cel mult 48 de ore exclusiv în vederea efectuării examenelor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc iminent de transmitere comunitar. La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice, dacă se menţine riscul transmiterii unei boli infecto-contagioase cu risc de transmitere comunitară medicul recomandă prelungirea măsurii izolării persoanelor (…) în unitatea sanitară ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la altă locaţie declarată de aceasta. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă nu există riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infecto-contagioase. Izolarea la domiciliu sau la altă locaţie declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin hotărâre a Guvernului”, se arată în legea adoptată de Parlament.
Persoana izolată nu poate părăsi unitatea sanitară sau locaţia declarată fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică, iar măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca persoană vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.
În situaţia în care persoana refuză măsura izolării dispusă sau dacă persoana nu respectă măsura izolării dispusă la domiciliu sau în locaţia declarată pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura recomandată de medic a izolării persoanei în unitatea sanitară printr-o decizie cu caracter individual.
Persoanele care contestă juridic carantinarea sau izolarea vor fi monitorizate medical, iar decizia primei instanţe în acest sens este executorie.
Faţă de proiectul depus de Guvern, Parlamentul a eliminat toate paragrafele care prevedeau carantinarea bunurilor.
Printre modificările aduse actului normativ se mai numără obligaţia Institutului Naţional de Sănătate Publică de a comunica separat numărul cazurilor noi de cele retestate. De asemenea, un alt amendament prevede că izolarea pentru un pacient bolnav minor se dispune într-o primă fază la domiciliu.
Sursa: https://www.bursa.ro/

Leave a Comment