Obligati prin lege, agentii economici salajeni cotizeaza luna de luna, din 2007 incoace, cu 0,25 la suta din totalul fondului de salarii brute. Banii astfel colectati alimenteaza fondul de garantare a creantelor salariale si pot fi utilizati de catre firmele ajunse in insolventa pentru plata salariilor restante. De la introducerea actului nor-mativ, la nivelul judetului s-au adunat din aceste contributii 2,34 milioane de lei, buget gestionat de catre Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Salaj, ne-a declarat Romeo Sarca, directorul coordonator al institutiei.
Paradoxal, desi scot bani din buzunarul firmei pentru a-i pune in aceasta pusculita a statului, afaceristii salajeni confruntati cu probleme financiare nu prea par sa stie care le sunt drepturile. Ca dovada, in 2007 si 2008, AJOFM Salaj nu a efectuat nicio plata in aceasta directie. Abia anul trecut, patru societati lovite de criza au facut solicitari de plata, suma totala cheltuita in aceasta directie fiind de 180.000 de lei, adica mai putin de opt procente din totalul sumei incasate de catre stat in decursul celor trei ani si nici macar o treime din cat s-a strans in Salaj in 2009. Asta chiar daca numarul firmelor care au ajuns in pragul falimentului intr-o perioada in care criza economica s-a manifestat puternic este net mai mare.
Sarca nu considera, insa, ca angajatorii nu-si cunosc drepturile, ci pune numarul foarte redus al solicitantilor pe seama cazurilor putine de restantieri: De vreme ce patronii platesc din banii proprii 0,25 la suta, mi-e greu sa cred ca nu stiu ca pot beneficia de acest fond. Si asta mai ales ca nu trebuie sa ramburseze sumele ce ar ajunge astfel in buzunarele salariatilor lor. Mai degraba sustin ca agentii economici ajunsi in insolventa nu au avut datorii fata de personalul propriu si de aceea nu au depus solicitari de plata.
Pana in 2007, salariatii unei firme ajunse in insolventa si dati afara de pe o zi pe alta nu puteau sa-si recupereze salariile restante decat daca apelau la instanta. Pe langa costurile inerente unui proces, actiunea se putea intinde pe luni sau ani, fara a exista garantia ca banii vor fi recuperati. Odata cu aderarea, Romaniei i s-a impus sa identifice o modalitate prin care sa fie acoperite salariile restante ale angajatilor companiilor aflate in insolventa. Astfel a luat nastere, la 1 ianuarie 2007, Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, dat in administrarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Fondul a fost creat prin impunerea unui nou bir angajatilor si angajatorilor.
Potrivit legii, din acest fond se asigura plata creantelor salariale ce rezulta din contractele individuale si colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii aflati in insolventa. Intra in aceasta categorie atat salariile restante, cat si compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de catre salariati, pentru maxim un an de munca, platile com-pensatorii restante, com-pensatiile restante in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale ori indemnizatiile restante, pe care firma trebuie sa le achite pe durata intreruperii temporare a activitatii. Suma totala a creantelor salariale suportate din fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat, mai spune Sarca, precizand ca valoarea creditelor bugetare alocate Salajului in 2010 pentru plata creantelor salariale atinge 150.000 de lei.
In 2007, la nivel national s-au colectat 167 milioane de lei si s-au achitat salarii restante in valoare de abia 1,4 milioane de lei. Un an mai tarziu, incasarile au crescut la 201,5 milioane de lei, iar solicitarile de plata, la 3,72 milioane de lei. In 2009, au intrat in fond circa 150 milioane de lei si au iesit vreo 4 milioane de lei. Statului i-a ramas, astfel, in administrare o suma considerabila.
O solutie pentru disponibilizatii de la Cuprom
Potrivit afirmatiilor sale, fondul reprezinta o solutie pentru plata celor 80 de salajeni disponibilizati in toamna anului trecut de la Cuprom si care nu si-au primit nici azi platile compensatorii tocmai pentru ca firma este in insolventa. Acordam sprijinul necesar disponibilizatilor de la Cuprom si asteptam ca lichidatorul angajatorului sa aiba aceeasi deschidere catre acestia si sa puna la dispozitie toate actele necesare completarii dosarului, conform reglementarilor in vigoare, pentru a acoperi o parte din creante din fondul de garantare, precizeaza oficialul AJOMF Salaj.