Marii procesatori de sfeclă de zahăr şi de floarea soarelui din Oradea şi Satu Mare au lansat în aceste zile oferte atractive pentru agricultorii sălăjeni. Potrivit informaţiilor furnizate ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, de directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj, Ioan Bujiţă, reprezentanţii celor două mari societăţi comerciale intenţionează să încheie contracte cu fermieri din Sălaj în condiţii deosebit de avantajoase. Cei interesaţi de cultivarea sfeclei de zahăr, pot primi 33 de euro la o tonă de sfeclă, sămânţa la 143 euro la un hectar (cu plata când se acordă banii pentru sfeclă), dar cu condiţia ca agricultorul să cultive minim două hectare cu sfeclă de zahăr. Transportul sfeclei de la producător la procesator se face doar dacă cultivatorul are mai mult de cinci hectare cu sfeclă. Deocamdată s-au arătat interesaţi de această ofertă fermieri din Năpradea, Jibou, Someş-Odorhei, Crişeni şi Dragu.
După cum a menţionat Ioan Bujiţă, sfecla de zahăr nu a mai fost cultivată în Sălaj în ultimii cinci ani, cu toate că judeţul are potenţial pentru această cultură şi în 1989 la Someş Odorhei s-a înregistrat un record de recoltă, de 78 tone la hectar. Demersul reprezentanţilor DADR de a facilita încheierea de contracte între agricultori şi procesatori a fost justificat de directorul instituţiei nu doar prin aceea că la sfecla de zahăr cultivatorii pot beneficia de subvenţiile de la stat prin APIA. În acelaşi timp, până acum, agricultorii se plângeau că nu au unde-şi desface marfa. Acum s-a ivit posibilitatea de a vinde tot ce se produce şi de a avea profit.
Pe de altă parte, oferte avantajoase au fost prezentate şi pentru cultivatorii de floarea soarelui, de porumb şi de grâu. Reprezentanţii societăţii comerciale Ardealul din Satu Mare sunt dispuşi să ofere între 1,2 şi 1,5 lei pentru un kilogram de floarea soarelui, indiferent de cantitatea produsă şi asigură pachetul integral pentru înfiinţarea culturilor, sămânţa, îngrăşămintele, ierbicidele şi preiau din lan, plătind pe loc, oricât se produce. Anul trecut, în Sălaj, pe 1.600 de hectare se cultiva floarea soarelui.
Care e rolul agentului agricol?
Ioan Bujiţă a deplâns faptul că informaţiile din agricultură ajung greu la cultivatori. Agentul agricol din primărie ar trebui să comunice fermierilor toate noutăţile apărute şi subvenţiile de la stat. Când sunt promovate acţiunile şi finanţările din domeniu la nivel local întotdeauna invităm administraţiile locale, dar acestea chiar dacă participă, răspândesc destul de greu informaţiile. Bunăoară, la Băbeni, deşi s-au făcut trei-patru informări pe măsura 141, agentul agricol a depus proiecte abia în a doua sesiune de finanţare. Mă întreb care e rolul agentului agricol în unele unităţi administrativ-teritoale şi de ce în unele comune oamenii pot fi foarte receptivi, cum ar fi la Cozla, unde au participat la întrunire 40 de cetăţeni, iar la Surduc, nu am putut aduna nici cinci. Aş remarca implicarea şi popularizarea programelor pe domeniul agricol la Valcău de Jos şi la Zalha, unde pe măsura 141 au fost câştigate 70 şi respectiv, 27 de proiecte, cât nu s-au adunat din 12 comune de pe toată Valea Someşului.