Cu toate că Sălajul este unul dintre judeţele transilvănene cu mare potenţial agricol, peste 60 la sută din totalul suprafeţelor agricole au rămas nelucrate. Specialiştii sălăjeni mizează pe faptul că numărul mare de proiecte, prin care vor beneficia de subvenţii de la stat peste 1.000 de fermieri din judeţ, va avea, în cursul lui 2011, un real impact asupra gradului de utilizare a terenurilor şi a dezvoltării agriculturii.
Sălajul are 120.438 hectare de teren arabil, din totalul suprafeţelor agricole ale judeţului Sălaj, de 239.394 hectare. Potrivit informaţiilor prezentate de Ioan Bujiţă, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Sălaj, din suprafeţele arabile, peste 50.000 de hectare sunt lucrate, iar diferenţa, de peste 70.000 de hectare a rămas pârloagă. Faptul că la nivel de judeţ se înregistrează peste 60 la sută din suprafeţe nelucrate a fost justificat de interlocutorul nostru prin aceea că în multe cazuri s-au retrocedat suprafeţe întinse şi deţinătorii nu vor să le arendeze. Astfel de zone, cu cele mai mari suprafeţe nelucrate şi compacte sunt la Doh, Sânmihaiu Almaşului, Zalha, Bănişor, Fildu, cu mult teren arabil, de deal, cu productivitate mică, nefiind cultivate ritmic din cauza populaţiei îmbătrânite. Desigur că terenuri nelucrate pot fi identificate în fiecare unitate administrativ-teritorială, dar zonele amintite au ponderea cea mai mare.
În top, cultura porumbului
Directorul DADR Sălaj a arătat că din totalul suprafeţelor agricole ale judeţului: sunt neutilizate 10.646 hectare ca fiind suprafeţe cu drumuri, pâraie, văi; 76.584 hectare repezintă păşuni naturale în folosinţă, 36.000 sunt cu fâneţe naturale în folosinţă, 1.993 hectare cu vii şi pepiniere, 3.755 hectare cu livezi şi peste 120.000 hectare teren arabil. Din această din urmă categorie, 20.899 hectare au fost însămânţate din toamna lui 2010 cu grâu, orz, lucernă, leguminoase, fâneţe; 30 de hectare vor fi ocupate anul acesta cu căpşuni (ceea ce este o noutate la nivel de judeţ), 14.076 hectare cu porumb şi 14.106 hectare cu plante perene vechi.
Pentru însămânţările de primăvară s-au prevăzut 99.539 de hectare teren arabil, din care s-a estimat a fi cultivate 21.194 cu porumb şi prăşitoare, 2.140 pentru lucernă, 40 hectare pentru rapiţă, 3.600 hectare pentru legume de câmp, un hectar pentru sere de legume. Anul acesta se prognozează că suprafeţele cultivate în judeţ cu cartofi se vor dubla, de la 3.800 hectare cât au fost anul trecut, la peste 6.500 hectare. În ultimii cinci ani, producţia agricolă din judeţ a înregistrat o scădere semnificativă. În anul 2005, în Sălaj se cultivau 33.000 hectare cu porumb boabe, iar anul trecut se înregistrau doar 17.700 hectare. La păioase, în anul 2005, s-au însămânţat 18.000 de hectare, în timp ce anul trecut erau doar 6.327 hectare. Cu toate că Ioan Bujiţă prevede pentru acest an, dar şi pentru viitor, o schimbare în structura culturilor, respectiv, creşterea suprafeţelor cultivate cu orz, orzoaică, porumb şi triticale, deocamdată admite că Sălajul este un judeţ al…porumbului. 60-70 la sută din suprafeţele cultivate au fost ocupate cu porumb, şi doar 5 la sută cu grâu, 4,5 la sută cu cartofi, 4-5 la sută cu pomi şi 1 la sută cu triticale.
Prognoze bune pentru agricultura sălăjeană
Ioan Bujiţă s-a declarat optimist în ce priveşte creşterea suprafeţelor cultivate în acest an faţă de anii trecuţi şi a invocat apariţia în Sălaj a mai multor procesatori pe domeniul producţiei vegetale (sfeclă de zahăr, legume, floarea soarelui) care fac oferte avantajoase. Mai mult, a intrat în probe o fabrică de nutreţuri combinate la Cehu Silvaniei, pentru care este mult mai avantajos să se aprovizioneze din judeţ. În plus, cred că şi subvenţiile pot constitui un mod de a-i determina pe agricultori să lucreze pământurile, ştiind că pentru cele necultivate nu se primesc fonduri, ba mai rău, au de achitat impozite şi chiar pot fi amendaţi. Specialiştii agricoli sălăjeni se aşteaptă ca cele 1.000 de proiecte câştigate de fermierii din judeţ, pe măsura 141 pentru fermele de semisubzistenţă să aducă nu doar o creştere economică, ci şi apariţia pe piaţă a produselor autohtone. În condiţii normale, dacă factorul determinant, vremea, ne ajută, atunci anul 2011 va fi unul bun pentru Sălaj ştiind că cei 1.000 de fermieri care au obţinut proiectele pe măsura 141 vor începe procesul de dezvoltare, iar în luna iulie vom avea o altă sesiune de depunere a proiectelor şi în cadrul măsurii 141 şi pe măsura 112 (destinată instalării tinerilor fermieri), ambele fiind deosebit de importante, având un impact direct asupra agricultorilor. Totodată, o influenţă pozitivă asupra agriculturii acestui an o vor avea şi alte măsuri de stimulare a micilor producători, cum ar fi cele din zootehnie, prin care s-a acordat procesatorilor dreptul de a achiziţiona porci şi vaci din gospodăriile populaţiei, şi nu doar de la fermele de biosecuritate.
Tinerii, principalii factori mobilizatori
Sălajul, a apreciat Ioan Bujiţă, are un potenţial de producţie cu mult peste nevoile lui proprii şi întotdeauna judeţul nostru a produs mai mult decât îi era necesar. Acum depinde doar de modul în care ştim să gestionăm producţia. Scăderea suprafeţelor nelucrate depine şi de gradul de implicare a autorităţilor locale în rezolvarea problemelor agriculturii prin identificarea terenurilor lucrate şi a afişării lor spre folosinţă. Mai mult, consider că autorităţile locale ar trebui să se implice şi în procesul de întocmire a contractelor de arendă, să informeze oamenii asupra beneficiilor şi pierderilor, şi să-i ajute să încheie contracte oneste.
Dezvoltarea agriculturii sălăjene ar mai putea fi impulsionată în acest an, după cum aprecia directorul DADR, şi de demersurile pomicultorilor care sunt interesaţi să reînnoiască plantaţiile cu meri şi valorificarea fructelor prin diferite programe. Sălăjeni din diferite zone: Ip, Bănişor, Cristolţ, Gîrbou, Şimleu Silvaniei, Sărmăşag, sunt interesaţi să înfiinţeze plantaţii de nuci. Din punct de vedere agricol, a remarcat interlocutorul nostru, Sălajul ar fi fost unul dintre cele mai bogate judeţe din Ardeal, în care ar fi predominat producţia de fructe şi legume, având în vedere modul de repartizare a populaţiei, suprafaţa judeţului şi faptul că aici, oricine vrea să facă agricultură nu are nevoie de un sistem de irigaţii, deoarece Sălajul este udat de multe văi. Peste 30 la sută din suprafaţa arabilă se putea utiliza pentru producţia de cereale, mai ales că avem zone cu potenţial de Bărăgan (la Sărmăşag, Someş-Odorhei, Marca, Ip, Băbeni, Letca, Zimbor, Almaş, Fildu).
Ca alte judeţe din ţară şi agricultura Sălajului se confruntă cu lipsa forţei de muncă. Tinerii, care sunt principalii factori mobilizatori, în majoritatea cazurilor, au plecat din satele lor, rămânând acasă doar vârstnicii, cei care nu mai pot munci, chiar dacă au idei şi voinţă. Şi nu în ultimul rând, e nevoie urgentă de o infuzie de specialişti tineri în domeniu. Cei care conduc judeţul şi care pot dispune asupra modului în care se gestionează agricultura, ar trebui să aibă deschidere pentru promovarea tinerilor profesionişti în agricultură. Cel puţin la noi, în cinci -zece ani nu vor mai fi specialişti, deoarece media de vârstă a salariaţilor din domeniu este peste 50 de ani şi nici nu există perspective de integrare a tinerilor, având în vedere salariile foarte mici (pentru debutanţi – 680 lei lunar).