Comuna Marca se pregăteşte de Cartea Recordurilor

Un sălăjean a ajuns în Guinness World Records ca fiind persoana care a primit cele mai multe scrisori din toată istoria omenirii, 22.018 de bucăţi, şi acum vrea să introducă şi comuna sa natală în prestigioasa şi arhicunoscuta Guinnes World Records din Marea Britanie. Gabriel Antoniu Lavrincic este un tânăr originar din comuna Marca şi doreşte ca scrisorile sale să fie expuse într-un muzeu unic în lume, care va fi deschis în localitatea unde şi-a trăit copilăria şi în care şi-a consemnat recordul mondial.

Un muzeu unic în lume

Una dintre cele mai atractive destinaţii pentru turiştii din toată lumea prinde contur în comuna sălăjeană Marca. Această viitoare destinaţie turistică extraordinară prin unicitatea sa este promisiunea venită din partea unui sălăjean care a intrat în Cartea Recordurilor după ce a primit şi trimis cele mai multe scrisori într-o viaţă de om. Gabriel Antoniu Lavrincic a început deja proiectul prin care doreşte să înfiinţeze în comuna sa natală Muzeul Naţional al Scrisorilor şi Prieteniei Româno-Ruse, unde-i va fi expusă corespondenţa primită din întreaga lume, în special cele ale pionerilor ruşi, prin intermediul cărora a învăţat, cu ajutorul bunicului său, Jucă Petru, şi limba rusă.
Gabriel Antoniu Lavrincic ne-a spus că deschiderea muzeului este în stadiu de proiect, fiind aşteptată o echipă de specialişti de la Bucureşti pentru montarea unui spaţiu muzeistic, având în vedere specificul şi unicitatea acestuia. „La momentul actual avem în vedere trei puncte, respectiv o casă din comună, un spaţiu pus la dispoziţie de administraţia locală sau construirea unei noi clădiri în care să funcţioneze muzeul. Ideea este ca acest muzeu să fie construit astfel încât scrisorile să poată fi citite de către vizitatori. Prin caracterul său unic, după cum l-au caracterizat oameni cu experienţă în comunicare, va fi un muzeu precum nicăieri în lume. Vrem astfel să aducem comuna Marca în Cartea Recordurilor, ca locaţie unică în lume”, ne-a spus Gabriel Lavrincic.
Mai mult, pentru ca aceste scrisori să poată fi citite de către cei interesaţi, urmează ca înscrisurile să fie traduse în patru limbi.

În premieră, pentru public

Gabriel Lavrincic vrea să expună în muzeu şi cărţile poştale, insignele, bancnotele, monedele şi fotografiile primite sau făcute împreună cu prietenii de corespondenţă. Una dintre aceste fotografii, la care Lavrincic ţine foarte mult, este realizată la Tabăra Internaţională Homorod din anul 1986. „În această fotografie sunt în tabără împreună cu primii prieteni sovietici de corespondenţă de la care am primit primele scrisori, împreună cu ei descoperindu-mi pasiunea pentru corespondenta. Din acea tabără pionerească de la Homorod, viaţa mea s-a schimbat radical. Prietenii mei din fotografie sunt născuţi în oraşul Novgorod, URSS, se numesc: Ruslan – cel cu ochelari – şi Andrei, iar cel cu chipiu sunt eu”, ne-a explicat Lavrincic.

Cronică din anii comunismului

În acest muzeu ce se arată un punct turistic de excepţie pentru plaiurile sălăjene va fi expusă şi prezentată şi o cronică a anilor ’86-’90, din timpul comunismului. Specialiştii vor face o analiză amănunţită asupra scrisorilor primite din partea pionierilor ruşi, şi nu numai, pentru a studia istoria şi viaţa în acele vremuri. Pe de altă parte, aceştia s-au aratăt deja interesaţi de realizarea unui studiu al corespondenţei, prin care să afle drumul şi modalitatea prin care au ajuns scrisorile de la expeditor, oameni din Siberia, fostele Republici Sovietice, Asia, Turkmenistan şi alte locaţii din lume, la destinatarul Gabriel Lavrincic. „Pe atunci nu exista facebook, twitter sau skype prin care să corespondăm. Pentru noi, la vremea respectivă, messenger-ul nostru era corespondenţa”, susţine Gabriel.
Crespondenţa aflată în posesia sălăjeanului este o adevărată comoară culturală, atât pentru ţară noastră, cât şi pentru ruşi, dar şi de o importanţă majoră în filatelie. Fiecare plic conţine cel puţin trei timbre poştale din diferite locaţii ale lumii, majoritatea dintre acestea având peste şase timbre. „Pe lângă toate acestea, recordul meu mondial are o importanţă majoră pentru România, Rusia şi fostele Republici Sovietice. Tocmai de aceea am hotărât să înfiinţăm Muzeul Scrisorilor şi Prieteniei Româno-Ruse, care va avea o influenţă pozitivă asupra relaţiilor ruse-române la nivel politic, şi nu numai. Cu siguranţă, acest muzeu va fi un pod de legatură între cultura română şi cea rusă şi va ajuta la încălzirea relaţiilor dintre ruşi şi romani”, a menţionat Gabriel Lavrincic.

Sălajul, în pachet turistic prin România

Recordul obţinut de sălăjeanul Gabriel Lavrincic este un brand cunoscut, recunoscut si apreciat peste tot în lume. Odată cu recunoaşterea recordului şi intrarea în World Guinness Book, Gabriel spune că a primit propuneri clare de la agenţii de turism, acţionari, proprietari, co-proprietari – prieteni de corespondenţă din copilărie din Federaţia Rusă, pentru introducerea acestui muzeu într-un pachet turistic, o excursie prin România. „Bineînţeles că, pe lângă muzeu, turistul rus va face cunoştinţă cu cultura română, în mod special cu cea din mediul rural, gen Marca, monumente istorice din Sălaj, cu peisajul, oamenii şi alte locuri interesante din Transilvania. În pachetul turistic vom introduce şi alte obiective importante din judeţ, cum ar fi Castrul Roman de la Moigrad – care face parte din cultura şi civilizaţia universală, ştranduri cu ape termale, chiar Rezervaţia Naturală Mlaştina Băile de la Iaz – loc unic în România. Noi avem foarte multe locuri frumoase cu potenţial mare. De tradiţia culinară, vinuri şi palincă nu mai are rost să pomenesc pentru că acestea sunt un deliciu pentru toţi ruşii. Turiştii ruşi, şi nu numai, sunt saturaţi de obiective turistice ultra-moderne, fiind interesaţi de natură, în special zonele rurale cu oameni simpli, mâncare tradiţionala şi obiceiuri străvechi”, a afirmat omul ce deţine recordul scrisorilor primite într-o viaţă de om.
Una dintre aceste agenţii are deja pe masă un proiect, un pachet turistic, care se va numi: În Transilvania, împreună de la castelul Dracula la Muzeul Scrisorilor şi Prieteniei Româno-Rusă, muzeu unic în lume care a intrat în Cartea Recordurilor. „Vă mărturisesc că ruşii sunt foarte interesaţi de România, au o concepţie extraordinar de bună despre ţara noastră ca şi destinaţie turistică, numai că, din păcate, nimeni nu face nimic în acest sens”, a precizat, cu o urmă de regret, Gabriel Lavrincic.
În plus, sălăjeanul a mai precizat că mobila românească, încălţămintea românească, vinurile româneşti, textilele româneşti în Rusia şi ex-spaţiul sovietic sunt cunoscute ca fiind cele mai de calitate încă din din anii 60′-70′ când se exportau masiv în acest vast spaţiu. Acestea erau percepute la fel ca şi „blugii americani, parfumurile frantuzeşti”, însă azi, din păcate, aceste exporturi sau diminuat, unele au dispărut de tot cu toate că ruşii întreabă de ele. „Toate aceste mărfuri există în mintea ruşilor că şi niste branduri adevărate pentru care noi nu trebuie să plătim ca să ne facem reclamă precum o fac, de exemplu, italienii şi alte ţări investind numai în publicitate milioane de euro”, susţine Gabriel.

Ghid de conversaţie complex

Încercarea sălăjeanului de a promova plaiurile natale au mers şi mai departe. Gabriel Lavrincic a făcut un alt pas înainte în contextul relaţiilor româno-ruse, prin publicarea unui ghid de conversaţie româno-rus, împreună cu Editura Minerva din Bucureşti. Ghidul este o lucrare complexă foarte bună, care depăşeste toate lucrările existente în librării, prin faptul că acesta cuprinde metode cu efect maxim de învăţare a limbii ruse, descoperite şi cunoscute numai de Gabriel atunci când a învăţat limba rusă singur, fără profesor, prin corespondarea cu prietenii săi ruşi. „Ghidul este gata, acum fac corecţia, în special la partea fonetică şi, în scurt timp, îl prezint editurii mai sus menţionate pentru pregătire de tipar şi va apărea în librării cât de curând posibil. Am hotărât elaborarea acestui ghid din cauză că toate ghidurile româno-ruse publicate în ţară din 1990 încoace fac de râs atât limba română cât şi limba rusă, fiind editate cu scopul clar de a câştiga bani”, ne-a spus sălăjeanul.

Peste 4 milioane de scrisori

Gabriel Antoniu Lavrincic, în vârstă de 36 de ani, născut în Şimleu Silvaniei, a ajuns în Cartea Recordurilor ca având cel mai mare număr de scrisori primite într-o viaţă, respectiv 22.018. Toată corespondenţa personală care i-a adus sălăjeanului un loc în Guinnes World Records este primită de la mai mulţi copii – pionieri, după cum îi place acestuia să-i numească, din fosta URSS între anii 1987 şi 1991. În prezent, colecţia de scrisori se află depozitată la locuinţa părinţilor săi din localitatea Marca. Acestea sunt doar scrisorile rămase într-o stare perfectă, având atât timbrele cât şi ştampila poştei, din cele aproximativ 4 milioane de scrisori primite câte avea în anul 1994.
Reprezentanţii Guinnes World Records au emis în 12 aprilie 2011 o diplomă pe numele sălăjeanului, document care-i certifică recordul mondial absolut la scrisori primite.
Sălăjeanul Gabriel Lavrincic ne-a spus că totul a pornit în timp ce lucra la un ziar din Norvegia, într-o discuţie cu colegii de serviciu. „Venit în concediu în România, am ajuns în vizită la părinţi, unde mi-am regăsit şi corespondenţa. Am decis să fac curăţenie între scrisori, astfel că am ars cam o jumătate de milion, până când mama m-a rugat să păstrez câteva dintre ele ca amintire. Întors la locul de muncă, le-am povestit colegilor despre cum mi-am petrecut timpul în ţara natală, precum şi despre scrisori. Un coleg mi-a spus atunci că ar trebui să intru în Cartea Recordurilor. Ceea ce s-a întâmplat. Dat fiind faptul că sunt destinatarul unui număr atât de mare de scrisori am intrat în Cartea Recordurilor: sunt campion mondial absolut la scrisori şi corespondenţă”, ne-a spus extrem de încântat Gabriel.
De asemenea, Gabriel Antoniu Lavrincic a dorit să sublinieze faptul că tot ceea ce a făcut obţinând astfel recordul Guinnes World Records a fost sub îndrumarea bunicului său Petru Juca, în vârstă de 90 de ani, care, lucrând ca translator pe front în al Doilea Război Mondial, l-a ajutat în redactarea scrisorilor.
În prezent, Gabriel Antoniu Lavrincic este directorul de comerţ export în cadrul Simex Grup România, totodată reprezentantul oficial al unei companii care importa gaze naturale şi produse petroliere din Asia şi Federaţia Rusă.