Cu toate că este an de criză, autorităţile locale din Sălaj nu se sfiesc să bage mâna în buzunarul populaţiei şi să perceapă unele dintre cele mai mari taxe şi impozite din ţară. Aşa se face că, deşi suntem codaşii listei în ceea ce priveşte mărimea judeţului sau potenţa economică, sumele care trebuie virate obligatoriu către bugetele de stat situează Sălajul alături de Timiş, Bihor, Arad, Prahova, Braşov şi Satu Mare.
De ani buni, judeţele situate la frontiera de vest a României au avut o economie net superioară faţă de cea care abia se mişcă în unele zone din Moldova şi din sudul ţării. La fel, pe hartă pot fi nominalizate din start acele judeţe care constituie nişte poli economici unde, în ciuda crizei, lucrurile nu au încetat să se mişte, judeţe precum Clujul, Argeşul, Braşovul, Constanţa, Sibiul.
Sălajul, în schimb, nu doar că a fost amorţit în ultimii doi – trei ani, dar nici nu iese din recesiune, după cum arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Mai exact, suntem pe ultimul loc în ţară ca număr de angajaţi